Elevul strivit de sistem (SpotMedia)

Marcel Boloș pune pe masa guvernului cartoful fierbinte: eliminarea facilităților fiscale (CursDeGuvernare)

Eliminarea unor facilități fiscale este una dintre propunerile pe care Ministrul Finanțelor Marcel Boloș o va înainta coaliției de guvernare, pentru a acoperi creșterea cheltuielilor bugetare. Măsura s-ar putea aplica de la 1 septembrie.

Într-un interviu acordat Digi24, ministrul Marcel Boloș a declarat că toate cheltuielile prevăzute de guvern trebuie să fie acoperite din revizuirea sistemului de facilități fiscale, de mai buna colectare a banilor de către ANAF și de combaterea evaziunii fiscale.

Marcel Boloș a mai spus că nu se poate discuta de o categorie de beneficiari de facilități fiscale care să fie tratată distinct de o alta.

În România, de scutiri de taxe beneficiază sectoarele IT, construcții, agricultură și industria alimentară.

Marcel Boloș trebuie să găsească de 8-9 miliarde lei, scrie CursDeGuvernare.

Ministrul de Finanțe a explicat că recenta majorare de salarii ale profesorilor are un impact de 3 miliarde de lei, la care se vor adăuga iminentele majorări acordate sistemului de Sănătate dar și cofinanțarea proiectelor de investiții – 5-6 miliarde lei.

„Norocoșii“ de la stat. Cine scapă și cu pensie, și cu salariu (Adevărul)

Puterea vrea să mai cearnă din bugetarii care primesc și pensie, dar și salariu de la stat, fiind interzisă cumularea celor două venituri, cu anumite excepții, cum sunt parlamentarii, primarii sau judecătorii CCR.

Camera Deputaților va da miercuri votul final pe un proiect de lege care prevede interzicerea cumulării pensiei cu salariul de stat pentru majoritatea celor care beneficiază de ambele venituri, fiind deja dat raportul de la comisia de specialitate. Surse de la vârful Coaliției susțin pentru „Adevărul“ că ar fi circa 20.000 de persoane în această categorie. Însă Puterea a decis că mai multe persoane vor fi exceptate. Pe lângă profesori, medici sau angajații din zona de asistență socială, unde Puterea a invocat faptul că s-ar ajunge la un deficit de personal, Coaliția a păstrat și câteva categorii de privilegiați, care țin mai ales de zona politică. Iar în această categorie a „norocoșilor“ sunt persoanele alese în demnități publice – deputați, senatori, primari, viceprimari, președinți de CJ sau vicepreședinți de CJ, europarlamentari și președintele României.

Elevul strivit de sistem (SpotMedia)

Bacalaureatul de anul acesta este încă un fiasco marca Deca, scrie IOana Ene Dogioiu. Ceea ce s-a întâmplat anul acesta scoate la iveală un sistem disfuncțional și posibil corupt. Este un sistem pe care dna Deca l-a moștenit, desigur, dar în fața căruia are o reacție cu mult prea relaxată.

Mi-e imposibil să înțeleg, continuă jurnalista, cum poate fi pentru dna Deca o simplă coincidență că, potrivit Dexonline, înainte de examenul care cerea un sinonim pentru sintagma "de bună seamă”, căutarea acesteia pe site-ul mai sus menționat a explodat, adică o sută de căutări în câteva ore, în timp ce în toată luna precedentă fusese doar una.

“Este un rezultat care nu poate fi corelat științific cu o potențială ieșire a subiectelor în spațiul public, credeți-ne, am verificat”, spune dna ministru Deca. Dar cu ce poate fi corelat? Care poate fi explicația unui fenomen care lovește direct în cel mai important atribut al oricărei testări: încrederea în corectitudinea ei.

Cel puțin la fel de grav este ceea ce s-a întâmplat la Liceul Șincai din Capitală, unde în jur de 70 de lucrări au fost anulate după jumătate din timpul scurs din examen pentru că titlul „examen național de bacalaureat” nu era împărțit pe rânduri în mod egal, înțeleg, ceea ce putea fi interpretat ca semn.

Din start, când ai o lucrare sau două cu această problemă s-ar putea vorbi de suspiciunea unui semn. Dar când ai 70 de lucrări în această situație, nu e cam mult pentru un semn? 70 de copii au făcut același semn și au dat șpagă aceluiași corector? Să fim serioși!

Poate că anularea lucrărilor a fost justificată conform regulamentului. Dar ce au păzit supraveghetorii până la mijlocul examenului? De ce nu au sesizat rapid care e problema și nu au înlocuit foaia?

Ce se va întâmpla cu copiii de la Șincai? Da, dna Deca a promis o anchetă, poate că se vor aplica niște sancțiuni, dar cine le va da acelor copii examenul înapoi? Cu nota de la Bacalaureat rămâi o viață, nu există mărire, și adesea de ea depinde admiterea la facultate. Dacă nota e mică, rămâi mereu cu acest handicap. De ce?

Pentru că instructajele profesorilor sunt precare, pentru că în general calitatea corpului didactic lasă mult de dorit din motive care au fost disecate în timpul grevei, pentru că în sistem domnește haosul și arbitrariul.

Integral pe pagina SpotMedia.

Au elevii recunoștință față de școală? Ce au răspuns la cerința de la română la Bac: „Am scris că am, ce era să fac? Sunt câțiva profesori care merită, dar atât” (Școala 9)

Niciunul dintre absolvenții de anul acesta ai Colegiului Național „Gheorghe Șincai” cu care a discutat Școala 9 nu a fost cu adevărat sincer în textul argumentativ de la examenul de Bacalaureat, după cum au mărturisit. Candidații au avut de scris dacă sunt sau nu de acord că oamenii ar trebui să fie recunoscători față de școala pe care au urmat-o, iar copiii s-au declarat de acord. Deși altceva ar fi vrut să scrie, s-au temut că vor fi depunctați de profesori. „Am învățat că în orice discuție despre școală trebuie să fii de acord cu ei”, a spus o fostă elevă.

Ce noutăţi intră în vigoare în sănătate de la 1 iulie prin noul contract-cadru: Consultaţii de prevenţie şi de evaluare a riscului pentru anumite boli, noi servicii pe spitalizarea de zi, mai multe zile pe reabilitare medicală (Ziarul Financiar)

Pe hârtie asiguraţii de 18-39 de ani vor beneficia de consultaţii anuale de prevenţie, în timp ce pentru asiguraţii de 40-60 de ani se vor deconta mai multe instrumente de screening pentru posibile afecţiuni. Pe spi­ta­lizarea de zi se introduc peste 100 de noi servicii medicale ce vor fi decontate, se im­pune şi un program de lucru de minimum 5 zile pe săptămână şi 7 ore de lucru pe zi, iar pentru asiguraţii ce au suferit AVC, pa­rali­zie, arsuri se vor deconta servicii pentru o pe­rioadă dublă decât până acum (maxi­mum 42 zile pe an/asigurat) pe reabilitarea medicală. Mai mult, se vor deconta chiar câteva servicii pe asistenţa medicală denta­ră (detartraj cu ultrasunete şi periaj profe­sional), chiar şi tomografia dentară. O altă măsură prevede acordarea de stimulente medicilor de familie care aleg să îşi desfă­şoare activitatea într-o localitate din mediul rural (va avea o bonificaţie de 50% faţă de veniturile pe care ar putea să le obţină în mod similar în mediul urban), sau de 100% dacă în localitate nu există niciun alt medic de familie sau punct de lucru.

CNAS are un buget de 54,1 mld. lei (11 mld. euro) anul acesta, faţă de 51,3 mld. lei anul trecut, scrie ZF. Bugetul s-a dublat faţă de acum şase ani.

Câți bani a cheltuit România cu sănătatea refugiaților ucraineni (PressHub)

Foarte puțini medici vor să discute despre sprijinul financiar pe care l-a oferit România refugiaților ucraineni. PressHub s-a lovit de această reticență cu uimire: nu s-a mai întâmplat niciodată până acum, în cele peste două decenii de când facem jurnalism, să fim refuzați sau de-a dreptul ignorați de atât de mulți doctori și specialiști.

Nici măcar Ministerul Sănătății nu a răspuns la solicitarea de informații cu privire la banii pe care i-a cheltuit România, din 24 februarie 2022 până în prezent, cu asistența medicală oferită gratuit celor aproape 100.000 de ucraineni care se adăpostesc de război în România.

Un răspuns a venit de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

16.674 de persoane refugiate în țara noastră din cauza războiului din Ucraina au beneficiat de servicii medicale decontate de sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, potrivit datelor oferite PRESShub de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

„Totuşi, datorită unor factori precum dificultatea de comunicare, documentele personale în altă limbă şi grafie, uneori absente etc. nu excludem posibilitatea ca în unele cazuri aceeaşi persoană să fi fost înregistrată multiplu în evidenţa CNAS”, menționează instituția în răspunsul său.

23 de milioane de lei au fost cheltuiți din bugetul asigurărilor de sănătate, anul trecut, pentru serviciile medicale oferite refugiaților din Românie, fie că aceștia sunt ucraineni sau din alte țări. Pentru anul în curs, sunt prevăzute alte 26,4 milioane lei. Fondurile au fost asigurate exclusiv din surse naționale.