RADIOGRAFIA NEPUTINȚEI. De ce n-a intervenit Poliția cu lunetiști în cazul dublei crime de la Onești. Procuror: „Pușca nu era conformă, deținătorul nu avea atestat de trăgător” (Libertatea)

RADIOGRAFIA NEPUTINȚEI. De ce n-a intervenit Poliția cu lunetiști în cazul dublei crime de la Onești. Procuror: „Pușca nu era conformă, deținătorul nu avea atestat de trăgător” (Libertatea)

„Negocieri până la epuizarea agresorului”, aceasta a fost strategia adoptată de polițiștii care au intervenit în cazul celor doi muncitori din Onești uciși pe 1 martie 2021, după ce au fost sechestrați de fostul proprietar al apartamentului în care lucrau. Aproape șase ore au durat negocierile. Într-un final, cei doi muncitori au fost uciși de Gheorghe Moroșan, după ce unul dintre ei, revoltat de întreaga situație, l-a lovit cu piciorul. După doi ani, procurorii au stabilit că niciun polițist nu este vinovat pentru modul în care s-a intervenit.

De ce nu au intervenit polițiștii mai repede? De ce nu s-a folosit o pușcă cu lunetă? Sau de ce nu au intervenit trupele speciale din IGPR? Sunt întrebări care își găsesc răspunsul în ancheta finalizată recent de Parchetul General în cazul polițiștilor care au intervenit la Onești. Concluzia ei? Poliția Română nu era pregătită, la nivelul anului 2021, pentru o intervenție cu luări de ostatici, procedurile de intervenție fiind confuze și contradictorii, scrie Libertatea.

Patru strategii au fost discutate, dar niciuna aplicată.

Potrivit celor audiați, pe parcursul derulării evenimentului de la Onești au fost analizate mai multe posibilități de intervenție pentru salvarea celor două victime.

Au fost luate în calcul:

• Intervenția exterioară prin dreptul balconului cu autoscara pompierilor;
• Posibilitatea intervenției trupelor speciale din cadrul SAS Bacău, prin coborârea de pe bloc, prin rapel;
• Intervenția prin utilizarea armei de foc cu lunetă aflată în dotarea trupelor SAS Bacău;
• Intervenția în forță prin spargerea ușii de acces cu ajutorul dispozitivului (berbec) din dotarea SAS Bacău.

Niciuna dintre aceste modalități de intervenție nu s-a realizat.

Pentru coborârea de pe bloc: „Polițiștii SAS nu aveau nici pregătirea, nici materialele necesare”.

Pompierii audiați au declarat că nu putea fi utilizată autoscara întrucât în dreptul balconului era un copac înalt care împiedica montarea dispozitivelor de susținere. În plus, Moroșan amenința de la geam că va ucide victimele dacă va vedea pompierii intervenind.

Gheorghe Moroșan a fost condamnat la 30 de ani de închisoare, iar soția acestuia, la 12 ani, sentința fiind definitivă. Familiile celor două victime au anunțat, prin avocat, că vor contesta soluția de clasare dispusă în cazul polițiștilor.

Șanse pentru România: Spania prioritizează extinderea Schengen în programul său la șefia UE (Adevărul)

Spania, țară care deține președinția UE în următoarele șase luni, vrea primirea României și Bulgariei în Schengen, fiind nu mai puțin de trei șanse pentru un posibil vot în 2023.

Guvernul de la Madrid, cu care România are o relație diplomatică foarte bună, ia o decizie curajoasă în condițiile în care în câteva săptămâni se confruntă cu alegeri legislative, unde extrema dreaptă, cu un discurs anti-străini, e în plină ascensiune.

Potrivit calendarului întâlnirilor Consiliului JAI consultat de „Adevărul”, tema Schengen ar putea fi abordată în următoarele momente: 20 iulie, când e doar reuniune informală a miniștrilor de Interne, 28 septembrie, când e prima reuniunea JAI, 19-20 octombrie, când e o altă reuniune JAI, iar ultima este pe 4-5 decembrie. Surse din MAE au precizat pentru „Adevărul” că ministrul de Interne al Spaniei este unul dintre cei mai mari susținători ai primirii noastre în Schengen, fiind foarte implicat în acest demers și în lunile trecute.

Săptămâna trecută, Klaus Iohannis a declarat, la Bruxelles, că România trebuie să insiste cu punerea pe agenda JAI doar când e sigură de succes.

România Educată, la analiza OECD: puncte tari și (mai ales) puncte slabe (CursDeGuvernare)

La solicitarea autorităților române, Uniunea Europeană a finanțat OECD să realizeze o ”diagnoză” a reformei legislative în Educație care urmează să fie promulgată de președintele Iohannis.

Raportul publicat subliniază punctele tari și punctele slabe – multe și foarte importante – ale reformei asumate de fostul consilier prezidențial și actualul ministru al Educației, Ligia Deca.

Potrivit documentului, raportul de diagnostic evidențiază ”întrebări critice pe care România va trebui să le ia în considerare, astfel încât reformele planificate să se traducă în îmbunătățiri măsurabile ale calității, echității și eficienței în educație”.

Analiza menționează, între altele: evaluările școlilor nu contribuie la eforturile de îmbunătățire a acestora, sistemul de învățământ rămâne foarte birocratic, bugetul educației nu este aliniat la obiective strategice pe termen lung.

Sfera analizei include învățământul școlar primar și secundar. Raportul se concentrează pe următoarele modificări:

• Creșterea resurselor financiare și umane pentru învățământul preuniversitar și distribuirea acestora în mod eficient și echitabil
• Construirea unei monitorizări puternice. sistem de responsabilitate și rezultate
• Reorganizarea responsabilităților pentru evaluarea și sprijinul școlii.

Citiți mai mult pe pagina CursDeGuvernare.

Drumul din care lipsește asfalt de 650.000 de euro. De ce se află România în coada listei la șosele moderne (Europa Liberă)

O porțiune de doar 15 kilometri din DN 28 a fost renovată în schimbul a 3,5 milioane de euro. Când a fost verificată lucrarea, specialiștii CNAIR au descoperit că a fost turnat mai puțin material rulant decât a fost cumpărat.

Europa Liberă a obținut documente din care reiese că pentru asfaltarea a 15 kilometri de drum național, CNAIR a supraevaluat lucrările cu aproape 650.000 de euro doar din achiziția de mixturi asfaltice.

Conducerea companiei spune că face deja verificări, iar Direcția Națională Anticorupție (DNA) a deschis o anchetă penală.

Bugetul cel mai mare de cheltuieli al unei societăți publice este cel al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care dispune în acest an de 2,1 miliarde de euro.

Chiar dacă mare parte din acești bani merg pentru construcția de noi autostrăzi și drumuri expres, 10% din acest buget este destinat întreținerii drumurilor naționale deja existente.

Cele mai multe drumuri naționale se află în Moldova, peste 100.

EXCLUSIV Cum cheltuiește statul român banii pentru fermierii de la munte: Zeci de mii de euro pentru barăci improvizate, cu trepte în fața garajului / ”Ghidurile de finanțare au fost făcute pe genunchi” (G4Media)

Fotografii cu incinte improvizate, cu garajele blocate de trepte betonate, ilustrează rezultatele unor proiecte finanțate cu bani publici pentru sprijinirea fermierilor din zonele montane. Surse din interiorul Agenției Naționale a Zonei Montane spun că zeci de mii de euro au fost contractați pentru spații improprii și mașini scumpe, care ar trebui, teoretic, să susțină valorizarea produselor agricole.

Avertizori de integritate din instituție au declarat pentru G4Media că șefii agenției ar închide ochii la nereguli, pentru a reuși să cheltuiască cât mai mult din bugetele alocate pentru schemele de finanțare. În replică, șefa Agenției spune că proiectele au obținut toate autorizațiile de funcționare și că servesc nevoilor locale ale beneficiarilor acestor fonduri.

Acesta a fost primul an în care Agenția Națională a Zonei Montane a alocat bani pentru finanțarea fermierilor, dispunând de un buget total de 220 de milioane de lei. Agenția a acordat, până în acest moment, ajutoare de stat de 64 de milioane de lei pentru 165 de proiecte depuse de fermierii din zonele montane. Schema de ajutor are scopul de a sprijini înființarea centrelor de colectare și/sau procesare a laptelui, a fructelor de pădure, ciupercilor și ierburilor specifice, dar și pentru înființarea stânelor montane.