Analiză | De ce o menajează PSD și premierul pe Gabriela Firea în scandalul „azilelor groazei”? (Europa Liberă)

EXCLUSIV. I-am vizitat pe 28 de femei și bărbați închiși în azilele groazei: „Ce se întâmpla dacă nu voiați să măturați?”. A început să plângă (Libertatea)

Simona are 37 de ani, suferă de retard mintal și a trăit până acum în unul din căminele de îngrijire din Ilfov, închis în urma anchetei DIICOT. Nu știe cât timp a petrecut acolo, probabil peste un an. „Mai multă vreme”, e tot ce poate să spună.

La simpla întrebare „Cum era acolo?”, Simona descrie rapid punctele sensibile. „În mine nu dădeau. În schimb, țipau la mine când întrebam ceva”, povestește femeia. Nu poate să elaboreze prea mult. Zice doar că „mai rar” o ajutau atunci când avea nevoie de câte ceva și că „cei de acolo le spuneau la ăștia care făceau urât că sunt «oameni cu retard»”.

Simona povestește că și ea, și o altă colegă au fost puse să muncească. „Ne ziceau să dăm cu mătura prin curte”, își amintește. „N-am avut curaj să refuz vreodată”. „Ce se întâmpla dacă nu voiați să măturați?”. A izbucnit într-un plâns cu hohote.

Simona și alți 27 de beneficiari ai azilelor din Ilfov unde a descins săptămâna trecută DIICOT au ajuns la Căminul pentru Persoane Vârstnice Nicolae Cajal. Unul dintre oameni s-a decompensat psihic și a fost transferat în noaptea de luni spre marți la Spitalul Obregia. Încă 47 de persoane vulnerabile se află la alte 3 cămine ale Primăriei București.

Situat în Cartierul Evreiesc din centrul Bucureștiului, Căminul „Cajal” se află în subordinea DGASMB. Căminul are patru etaje și o capacitate de 80 de locuri. Coridoarele, curate, sunt impregnate cu un miros înțepător de clor.

Fiecare etaj este dedicat unui anumit grup de beneficiari. Cei de la Ilfov au fost cazați, în special, la etajul 3, unde au stat o vreme refugiați ucraineni. În câteva saloane dorm vreo cinci bătrâne care și-au pierdut mobilitatea. Sunt foarte slabe, piele și os. Multe suferă de demență.

Citiți reportajul în Libertatea.

Analiză | De ce o menajează PSD și premierul pe Gabriela Firea în scandalul „azilelor groazei”? (Europa Liberă)

Dezvăluirile presei despre grozăviile petrecute în căminele pentru bătrâni au zguduit scena politică, nu însă suficient pentru a avea demisii la nivel înalt. Premierul Ciolacu și PSD fac zid în jurul miniștrilor Firea și Budăi. De ministra Familiei nu pare a avea nimeni curajul să se atingă. De ce?

„Firea îi stă ca un ghimpe în coaste de mai multă vreme, totuși Firea mai are sprijin în partid, gruparea Stănescu (Paul Stănescu, senator PSD), sunt niște rețele de interese care o sprijină și atunci Ciolacu nu-și permite să-și facă dușmani mai ales că se apropie campania.

În al doilea rând, îi este foarte greu să lase pe unul să cadă pentru că se creează un precedent. În momentul acela, ceilalți își pun întrebarea când le vine și lor rândul. Așa funcționează partidele de baroni”, spune analistul și sociologul Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Ciolacu nu controlează partidul și nu-și poate permite un asemenea gest nici măcar împotriva lui Marius Budăi, darămite împotriva lui Firea, spune și analistul Cristian Pârvulescu.

Cei doi au susținere importantă în partid, mai ales Gabriela Firea, iar Ciolacu este obligat să „navigheze între diferitele grupări din partid care sunt în genere grupări de putere locală și care profită de slăbiciunile lui”, mai spune Pârvulescu.

Desant al Comisiei Europene la București: deficitul, banii (europeni), ”sau mustața” (CursDeGuvernare)

Marți au ajuns la București doi înalți oficiali trimiși de Comisia Europeană – Declan Costello, director general adjunct al Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Financiare (DG EcFin) și Celine Gauer, director general al grupului operativ de asistență SG Recover – alături de echipele tehnice ale acestora pentru a discuta cu guvernul Ciolacu problemele legate de sustenabilitate bugetară și de PNRR.

Nu e o vizită obișnuită:

deplasarea făcută marți la București un caracter imperativ și le era cunoscută de mai multe săptămâni analiștilor și experților români care caută soluții pentru redresarea deficitului bugetar ieșit în decor :

Comisia Europeană a transmis clar Bucureștiului că execuția bugetară arată nu o scădere în 2023 față de 2022, ci, dimpotrivă, o creștere, și că apropierea anului electoral ar putea împinge România într-o situație fără ieșire, la această oră fiind singura țară din UE aflată în procedura de deficit excesiv.

Prin vizita la fața locului și întâlnirea cu oficiali de la cel mai înalt nivel de decizie, Comisia vrea să se asigure că Bucureștiul a înțeles legătura dintre dezechilibrul bugetar și prezumtiva blocare a fondurilor europene.

Continuarea pe pagina CursDeGuvernare.

Infrastructura deficitară a României, piedică în calea NATO. Cine frânează Forța de Reacție Rapidă (Adevărul)

Forța de Reacție Rapidă a NATO s-ar putea mări la 500.000 de militari în urma Summitului de la Vilnius. Aceștia vor fi dotați cu zeci de mii de sisteme de armament. O forță imensă, apreciază experții, dar care se va împotmoli în România din cauza infrastructurii rutiere și a căii ferate.

Analistul militar Aurel Cazacu atrage atenția că axele de transport au un rol crucial într-un conflict modern. Și timpul de intervenție este crucial în caz de forță majoră. „Deci, avem o Forță de Reacție apreciabilă, dar cum o aduci aici pentru că oamenii ăștia vor veni cu blindate și tancuri, iar calea noastră ferată nu permite viteze decente pentru asemenea încărcături grele? Să nu uitam totuși că avem tancuri de 80 de tone și blindate de 40 de tone. Garniturile Aliate vor fi obligate să se târască, ca să spun așa, pentru a nu deraia“, spune analistul.

În opinia lui Cazacu „La transportul rutier stăm puțin mai bine pe marile axe, dar și aici există probleme care sunt obligatoriu de rezolvat“.

Avem mii sau zeci de mii de poduri peste Argeș sau Olt care nu pot fi accesate de blindate grele sau tancuri pentru că se fac praf, precizează expertul militar Aurel Cazacu pentru Adevărul.