PSDNL pentru liniștea cui? Alianța marii împărțeli (SpotMedia)

PSDNL pentru liniștea cui? Alianța marii împărțeli (SpotMedia)

Despre crearea alianței electorale PSD-PNL, Blocul democratic sau cum s-ar numi, se discută demult în și între cele două partide. Faptul că acum a fost lansat și un balon de încercare, pe surse, în presă, pentru a fi evaluate reacțiile în partide și în electorat, arată că discuțiile sunt deja destul de avansate.

Ce e clar?

1.Că intenția celor două partide este să guverneze împreună și după 2024. Au spus-o lideri ai ambelor partide, ultimul chiar secretarul general al PNL, Lucian Bode, duminică seară la Digi24.

2. Cum ar urma să se poziționeze și motiveze această construcție PSD-PNL? Dacă formarea coaliției de guvernare în 2021 a fost sub imperativul stabilității, urmează imperativul luptei împotriva extremismului.

Cu alte cuvinte, trecem peste orice discordie politică pentru a lupta cu dușmanul comun. Care e real, lucru care se simte cel mai bine la firul ierbii, însă nu este vorba despre extremism, în general nu despre vreo ideologie conturată, ci despre furie, o imensă furie a electoratului, generată de proasta guvernare. Ea este cea care alimentează partide de tip AUR.

Cu antiextremismul trebuie înfrântă și rezistența la această alianță din cele două partide.

De ce și-ar dori conducerile PSD și PNL această alianță?

Pe scurt, pentru a încerca să atenueze erodarea guvernării, care se anunță din ce în ce mai accentuată. În politica însă, 1+1 nu fac întotdeauna 2.

Adică nu întotdeauna o asemenea alianță ajunge să capitalizeze scorul însumat al partidelor componente, pentru că o parte din electoratele partidelor pot să respingă coaliția și să nu voteze.

Se însumează însă matematic adversitatea față de cele două partide, iar ea mobilizează la vot electorat pentru celelalte partide. De aceea cuvântul de ordine urmează să fie antiextremismul.

În plus, din motive care sunt detaliate pe pagina SpotMedia, pentru actuala conducere liberală, alianța cu PSD este colacul de supraviețuire politică, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

Un fost ministru spune că „Iohannis și Hellvig au decis să scoată USR de la guvernare” și că PNL și PSD sunt confortabile cu AUR pentru că „e condus de George Simion, controlat de băieți” (Libertatea)

În recenta sa carte, liderul USR Cristian Ghinea atacă ceea ce el numește „elita de pradă a României”. Și oferă mai multe exemple, de situații sau figuri publice. 

„Ideea că băieții știu mai bine, că ei sunt depozitari ai adevărului și patriotismului face ravagii” în România, scrie Cristian Ghinea în cartea sa „Cine a făcut România. Răscrucile noastre”. Cartea a apărut recent la Humanitas.  Autorul susține că disprețul pentru cetățeni, „pentru țărani”, ca în vremurile de demult, a rămas o constantă a statului nostru.  Liderul USR scrie că regrupările politice actuale au la bază aceeași idee că oamenii nu se pot autoguverna. Și că, la schimb cu o aparentă bunăstare, românilor li se cere să permită altcuiva să decidă pentru ei în chestiunile esențiale, cum ar fi modernizarea reală a țării. 

Ghinea este fostul ministru al fondurilor europene în guvernul PNL-USR-UDMR și susține că decizia ruperii alianței a venit, de fapt, din zona Palatului Cotroceni și a serviciilor secrete. Citiți mai mult în Libertatea.

Droguri în Portul Constanța: Niciun gram confiscat în ultimii doi ani, deși activitatea din port a crescut / Doar 20 de tone în ultimul sfert de secol/ În Portul Rotterdam s-au găsit 70 de tone de cocaină doar în 2021, în Anvers peste 110 tone în 2022 (raport, grafice) (G4Media)

În Portul Constanța nu a mai fost depistată nicio captură de droguri începând din anul 2021, conform informațiilor furnizate de Inspectoratul General de Poliție pentru G4Media, deși cel mai recent raport privind drogurile la nivelul Uniunii Europene, publicat în iunie de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), arată că rețelele de traficanți vizează tot mai des porturile mai mici din spațiul comunitar.

Mai mult, într-un raport realizat în parteneriat cu mai multe instituții europene, DIICOT a precizat că România este o țară de tranzit pe Ruta Balcanică (mai ales prin porturile maritime la Marea Neagră), în special pentru droguri ca heroină, cocaină și ecstasy. 

În total, din anul 2000 până în prezent, autoritățile au confiscat doar 20 tone de droguri în Portul Constanța, arată o analiză G4Media bazată pe informațiile obținute de la IGPR. Spre comparație, în Portul Rotterdam au fost confiscate 70 de tone de cocaină doar în anul 2021, iar în august 2023 vameșii au depistat 8 tone de cocaină într-o singură zi. În Anvers (Belgia), au fost depistate peste 110 tone de cocaină doar în 2022. G4Media vă prezintă lista capturilor de droguri din Portul Constanța, confiscate de autorități în ultimul sfert de secol.

De ce medicii școlari au ajuns o raritate în România, deși salariul ajunge la 10.000 de lei: „Trebuie să existe fizic acești oameni care să își dorească să lucreze în școli” (HotNews.ro)

România are 7.000 de școli care își desfășoară activitatea în 18.000 de clădiri și nu mai mult de 1.000 de medici școlari. Practic, doar una din 7 școli are medic, însă personalul medical este concentrat în special în școli din București și orașele mari, arată datele Ministerului Sănătății. Cu toate că salariile sunt tot mai atractive - ajungând la 7.000 - 7.500 de lei pentru un medic specialist și 9.000 - 10.000 de lei pentru un medic primar - doar școlile din București și din orașe mari mai reușesc să atragă medici școlari: în orașele mai mici, medicii școlari sunt tot mai puțini, iar în mediul rural, aproape deloc.

Criza medicilor școlari este strâns legată de cea a medicilor de familie: România are 11.000 de medici de familie, dintre care 6.000 vor ieși la pensie în următorii ani.

Deocamdată, medicina de familie nu se află în topul specialităților medicale cele mai căutate de rezidenți. În top se află în schimb dermatologia, radiologia imagistică, psihiatria, neurologia pediatrică sau oftalmologia.

Revenind la medicina școlară, școlile se află în subordinea autorităților locale, așa că, teoretic, este rolul autorităților locale să atragă medici școlari. Integral pe HotNews.ro.