Câți consumatori de droguri sunt în România? Administrația Prezidențială: E secret de stat (PressOne)

Câți consumatori de droguri sunt în România? Administrația Prezidențială: E secret de stat (PressOne)

PressOne l-a întrebat pe președintele Klaus Iohannis câți consumatori de droguri sunt, cu aproximație, în România, care e strategia statului în domeniu și pe ce alte date concrete se bazează atunci când vorbește de un „fenomen alarmant”, pe care l-a inclus recent în agenda viitoarei reuniuni a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Administrația Prezidențială alege însă să nu răspundă punctual la nicio întrebare din solicitarea pe care a înaintat-o PressOne în numele interesului public și să nu-și asume astfel vreo luare de poziție. Cotroceniul face referire la caracterul secretizat al informațiilor solicitate, în timp ce societatea se arată tot mai preocupată de subiect, odată cu cazul tragic de la 2 Mai.

Ministrul Justiției a spus că „sunt milioane de consumatori de droguri în țară.” „Nu putem să-i băgăm în pușcărie pe toți”, a adăugat însă Alina Gorghiu.

Agenția Națională Antidrog (ANA) este o instituție subordonată Ministerului de Interne și singura care furnizează, anual, cifre aproximative privind consumul de substanțe psihoactive în România și alte date referitoare la tendințe.

Această agenție se ocupă și cu elaborarea, coordonarea și evaluarea politicilor în domeniul prevenirii consumului de droguri, dar și cu asistența de care ar trebui să beneficieze consumatorii.

Datele ANA stau și la baza raportărilor internaționale vagi pe care le face România. În cel mai recent buletin statistic (din iunie 2023), Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie plasează în continuare România pe o hartă a unui consum moderat și în unele cazuri cu mult sub media europeană, la toate categoriile de substanțe analizate: canabis, cocaină, amfetamină sau MDMA.

Cum ajung drogurile la clienți și cum vor autoritățile să stopeze consumul (Adevărul)

Subiectul consumului de droguri a ajuns principala temă din discursul politicienilor români, după ce realitatea a arătat că România a devenit o ţară de consum. Ultimul raport al DIICOT arată că a crescut transportul de stupefiante prin intermediul firmelor de curierat. Problema este că nu se cere actul de identitate la preluarea coletelor. 

Contactat de „Adevărul”, expertul antidrog Cătălin Tone susține că ar trebui impusă elaborarea unor norme legale imperative pentru firmele de curierat „prin solicitarea și verificarea identității, atât a expeditorului cât si a destinatarului”.

Expertul consideră că datele tranzacției ar trebui să fie introduse „într-un registru electronic la care să aibă acces și organele abilitate”: „Măsura este utilă din toate punctele de vedere, inclusiv pentru activitatea organelor de aplicare a legii în domeniul combaterii terorismului”.

Întrebat de ce a devenit România o țară de consum de droguri, Cătălin Tone a precizat că aceasta era o evoluție previzibilă: „Cel puțin din punctul de vedere al asemănării cu ceea ce a fost în alte state, precum cele vest-europene, în urmă cu 10-15 ani”.

„Din păcate, nu am fost inspirați să luăm unele măsuri eficiente în anticipație pentru diluarea fenomenului, că nu putem să vorbim despre eliminarea lui totală, obiectiv nerealizat de nicio țară”, a precizat expertul antidrog.

Referitor la punctele de intrare a drogurilor în România, expertul a precizat că acestea sunt multiple și depind de tipul de drog, cantitate, zona de producție, piața de consum, posibilitățile rețelei de traficanți.

Potrivit acestuia, printre punctele de acces se numără: porturile, vămile, aeroporturile, gările și autogările.

Cum a distrus Iohannis Justiția - pas cu pas (DW)

Justiția autohtonă a rămas pe cont propriu după 16 ani în care a fost împinsă de la spate și obligată să meargă înainte. Primul efect: marea corupție e lăsată să crească și să se înmulțească.

Jurnalista Sabina Fati comentează închiderea MCV.

Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) prin care Bruxelles-ul monitoriza Justiția românească a fost închis, iar în urma lui a rămas deschis câmpul de bătaie dintre reformiști și conservatori. Primii au o orientare pro-europeană și mizează pe deschidere, ceilalți vor să rămână totul în cercul național, în așa fel încât o mână să o spele pe cealaltă, iar tradiția clientelară să nu poată fi deranjată.

România a refuzat să facă reforme după 2016 când PSD a câștigat alegerile, iar Liviu Dragnea a devenit inamicul opoziției după ce a încercat de mai multe ori să treacă legi care să-l scape de dosarul de abuz în serviciu pe care îl avea la Direcția Națională Anticorupție (DNA) și care l-a condus, în final, la închisoare. Totul, după ce social-democrații au reușit să-l determine prin chichițe legislative pe Klaus Iohannis să o demită pe șefa DNA, Codruța Kovesi, într-un proces complicat demarat la începutul anului 2018. Președintele a rugat-o pe Kovesi să-și dea demisia, să nu pară el vinovatul. Dar acesta a fost doar începutul dezastrului care a urmat. Președintele numește elita parchetelor și devine responsabil pentru incapacitatea, reauaintenție sau complicitățile șefilor de parchete, iar numirile pe care le-a făcut au întors Justiția înapoi cu ani de zile. DNA și DIICOT par să fi intrat în adormire, chiar dacă aparent au unele rezultate.

Continuarea pe pagina DW.

România nu este demnă de Schengen în ochii Austriei, dar gazul din Marea Neagră trebuie să ajungă cât mai uşor în Vest. De ce nu a făcut şeful OMV lobby pentru România la cancelarul său şi vine la premierul Ciolacu pentru gazul din Marea Neagră? (Ziarul Financiar)

Cea mai importantă modificare a Legii offshore înainte de promulgarea acesteia din mai 2022 a fost eliminarea restricţiei investitorilor, OMV Petrom şi Romgaz, de a vinde local 50% din volumele de gaze, aşa cum era prevăzut în documentul din 2018. Aparent, nici acest lucru nu este suficient, ieri o delegaţie a OMV, austriecii care deţin OMV Petrom, operatoul proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, având o întrevedere cu premierul Marcel Ciolacu, a doua de la numirea sa în funcţie. Insistenţa OMV privind Legea offshore românească vine în contextul în care din cauza Austriei România bate şi acum la porţile Schengen, lucru cu un impact negativ inclusiv pe operaţiunile OMV Petrom. Faţă de aproape toate celelalte state europene care şi-au redus achiziţiile de gaz rusesc, Austria este printre puţinele care cumpără la fel de mult gaz din Rusia ca înainte de război, notează Ziarul Financiar.

Dronele rusești pot fi doborâte: avem arme, n-avem lege (Adevărul)

Militarii români au capacitatea de a lovi dronele rusești care intră în adâncimea teritoriului tării, dar din cauza riscurilor diplomatice, nu și pe cele care cad în imediata apropiere a graniței. Însă dislocarea armamentului necesar în nordul Dobrogei nu se poate face în lipsa cadrului legal: autoritățile trebuie mai întâi să declare în zonă o anumie stare de urgență, în funcție de gravitatea amenințării. Integral aici.