Ce efecte vor avea taxele Guvernului? Economist: „Un milion de oameni vor avea venituri mai mici, iar restul populației va vedea prețuri mai mari” (Libertatea)

Ce efecte vor avea taxele Guvernului? Economist: „Un milion de oameni vor avea venituri mai mici, iar restul populației va vedea prețuri mai mari” (Libertatea)

Ministerul Finanțelor a prezentat oficial proiectul de lege privind asigurarea sustenabilității bugetare, pe care Guvernul își va asuma răspunderea în fața Parlamentului. Acesta include o secțiune de majorări de taxe și o alta de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.

Economiștii consultați de către Libertatea spun că efectul imediat al măsurilor va fi o reducere a veniturilor disponibile pentru un milion de oameni, care vor avea de plătit taxe directe pe salarii, în vreme ce restul de taxe se vor reflecta în creșterea prețurilor, în special la alimente, detergenți sau automobile, ceea ce mai departe va afecta restul populației. 

Concomitent, creșterea accizelor va duce la scumpirea țigărilor, băuturilor alcoolice și a sucurilor cu zahăr, în vreme ce majorarea TVA va duce la scumpirea locuințelor.

Reacţii din mediul de business la pachetul de măsuri fiscale pus în dezbatere de guvern: Nu va avea efectul scontat pe încasările la buget, în schimb va lovi în forţă economia (Ziarul Financiar)

Potrivit lui Alin Negrescu, expert fiscal la KPMG, măsurile propuse în pachetul fiscal nu vor reuşi să atingă obiectivele stabilite de guvern în ceea ce priveşte creşterea veniturilor bugetare. În schimb, acesta consideră că efectele negative asupra economiei vor deveni vizibile imediat „ iar acest lucru va avea ca rezultat o diminuare drastică a investiţiilor, amplificarea fenomenului inflaţionist ca efect al majorării preţurilor de consum şi un sentiment general de incertitudine marcat de riscul apariţiei unor măsuri nesustenabile, cu obiective pe termen scurt, prin care se încearcă tot felul de intervenţii de avarie”, este de părere Alin Negrescu.

Radu Burnete, directorul Concordia, una dintre cele mai mari confederaţii patronale din România, spune că, deşi guvernul a zis că jumătate din măsuri vor fi pe partea fiscală şi jumătate vor fi pe partea de reducere de cheltuieli la buget, acum se constată că, în următorii ani, 85% din măsuri sunt suportate de mediul de afaceri.

Pe de altă parte, consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu susţine, într-o opinie transmisă ZF, că măsurile fiscale promovate de guvern erau absolut necesare având în vederea deficitele, datoria publică şi, spune el, graţie acestor măsuri, datoria publică a României va coborî la 47% din PIB, de la 50%, cât este în acest moment.

Ziarul Financiar notează că două milioane de angajaţi din România (40% din total) nu plătesc azi impozitele generale – fie sunt scutiţi de plata impozitului pe venit, fie de plata CASS, fie de amândouă, dar beneficiază de asistenţă medicală şi de toate drepturile celor nu sunt scutiţi de nimic.

PSD pune toporul pe mediul privat. Oile liberale frustrate (SpotMedia)

Pachetul fiscal pentru care premierul Ciolacu ar urma să angajeze răspunderea guvernului nu doar că este complet lipsit de viziune, nu numai că este o improvizație heirupistă fără niciun calcul cât de cât credibil pe care să se fundamenteze, dar îi și lovește frontal exact pe cei care doresc să muncească, să prospere și, implicit, să contribuie la dezvoltarea societății, scrie Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Pentru această cârpeală, Marcel Ciolacu va angaja răspunderea guvernului. Deși are o majoritate confortabilă, face evidente eforturi de a nu ajunge la moțiunea de cenzură și pentru asta apa curge din belșug la moara UDMR. De ce?

Ar fi cel puțin două motive.

1.Adoptarea pachetului fără o moțiune transmite un mesaj de forță a guvernului, dar și de largă susținere a măsurilor, deci o la fel de largă împărțire a răspunderii pentru măsuri și efectele lor.

2. Ca să evite surprizele din PNL, care este ca un cazan sub presiune. Scandalurile se țin lanț în primul rând pe tema subordonării totale a partidului față de PSD și există zone rebele care abia așteaptă să ia gâtul actualei conduceri Ciucă-Bode.

Iar acum orice liberal cât de cât zdravăn la cap, cât de cât fidel unor principii liberale nu poate accepta un plan care lovește în plin exact mediul de afaceri pe care PNL ar trebui să-l apere și susțină.

Liberalii sunt lași, dezorganizați, egoiști, dar o eventuală moțiune de cenzură poate să fie scânteia care să îi scoată din postura de oi frustrate și nemulțumiții să declanșeze revolta în partid.

Nu chiar pentru răsturnarea guvernului, ar trebui sa defecteze 59 de liberali și nimeni nu e pregătit pentru anticipate, dar măcar pentru o serioasă zdruncinare a majorității, deci a forței politice a guvernului inclusiv pentru viitor.

Autostrada care duce spre nicăieri. Cum inaugurează România 1.000 de kilometri cu un tronson care începe și se termină brusc (Europa Liberă)

Autoritățile se pregătesc să se laude cu inaugurarea primilor 1.000 de kilometri de drum de mare viteză. Ce nu spun e că vor tăia panglica pentru un ciot de 13,5 kilometri care nu se leagă cu niciun alt drum rapid. Este, un tronson din Autostrada Transilvania, începută acum 20 de ani.

Porțiunea de autostradă de doar 13,5 kilometri este între Suplacu de Barcău (Bihor) și Nușfalău (Sălaj) și este construită de compania turcă Nurol.

Lucrările de aproape 80 de milioane de euro fără TVA au început în 2021 și aveau termen de finalizare în februarie 2023, prelungit din cauza condițiilor meteo, se scuză oficialii de la Transporturi. Bucata care va duce România la borna de 1000 de kileometri nu e legată cu restul drumului rapid, care este încă în lucru și nici nu sunt speranțe să fie funcțional mai devreme de 2026.

La 20 de ani de când România semna contractul cu Bechtel pentru realizarea Autostrăzii Transilvania - 2,2 miliarde de dolari pentru 415 kilometri - se circulă pe aproximativ un sfert din lungimea inițială, reamintește Europa Liberă.