Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ce știm până acum și care sunt marile semne de întrebare despre explozia de pe șantierul autostrăzii A7: Transgaz acuză constructorul, CNAIR se poziționează între, UMB tace (HotNews.ro)

explozie_calimanesti.jpg

Sursa imaginii: 
ISU VRANCEA

Tragedie pe şantierul Autostrăzii Moldovei. Cine răspunde? Constructorul UMB Spedition sau Transgaz, deţinătorul conductei de gaz? (Ziarul Financiar) - Mii și mii de companii și-au plătit la timp și integral toate taxele, impozitele și contribuțiile (Republica) - Afacerea Airbnb se împiedică tot mai mult de „turistofobie”. În România, abia a început să crească (Panorama)

Ce știm până acum și care sunt marile semne de întrebare despre explozia de pe șantierul autostrăzii A7: Transgaz acuză constructorul, CNAIR se poziționează între, UMB tace (HotNews.ro)

Explozia puternică ce s-a produs joi dimineața pe șantierul autostrăzii „Moldovei” A7, în zona localității Călimănești - accident în urma căruia au murit patru persoane și alte cinci au fost rănite - aduce la lumină o serie de posibile nereguli ce țin de modul în care constructorul UMB a ales să lucreze în șantier, dar și de modul cum autoritățile au supervizat proiectul și nu au intervenit, deși aparent nu toți pașii legali erau îndepliniți.

HotNews.ro face un scurt inventar a celor mai importante informații legate de accidentul de pe A7 pentru a contura tabloul situației așa cum apare el până acum:

UMB, cel mai prolific constructor de autostrăzi din România, cunoscut pentru ritmul alert cu care evoluează pe șantiere, lucrează pe nu mai puțin de 250 de kilometri din Autostrada „Moldovei” A7. Din 13 loturi contractate, de la Ploiești până la Pașcani, UMB și firmele lucrează pe 10 dintre ele.

Primele informații și reacții după explozie au venit de la prefectul de Vrancea, care a spus că acea conductă de gaze s-ar fi aflat mai aproape de suprafață decât ar fi trebuit să fie în acte, adică ar fi fost la 1 metru adâncime, în loc de 1,8 metri.

Transportatorul de gaze Transgaz acuză public constructorul că nu a respectat avizul de amplasament, că nu avea voie să lucreze deloc în zona rețelei de gaze care intersectează autostrada și că nu avea avizul CTE Transgaz pentru operațiunile de relocare/deviere a conductelor.

Iată și câteva întrebări la care atât constructorul, câ și autoritățile de la drumuri trebuie să răspundă:

1. De ce lucra constructorul în zona rețelei de gaze care intersecta autostrada, deși conductele nu fuseseră relocate - nici măcar nu fusese aprobată relocarea?

2. De ce CNAIR prin DRDP Iași care monitoriza lucrarea a permis constructorului UMB să lucreze atât de aproape de zonele rețelei de gaze, deși știa că acestea nu au fost relocate, iar avizul de amplasament primit de la Transgaz interzicea orice fel de lucrare până la relocare/deviere?

3. Dacă, în acest caz, informațiile cum că acea conductă de gaze era mai aproape de suprafață decât ar fi trebuit - 1 metru vs 1,8 metri - cum s-a ajuns la o astfel de situație?

4. Știa sau nu constructorul poziția exactă a conductei de gaze? Zvonuri neconfirmate care au circulat în spațiul public în ziua de joi insinuau că de fapt constructorul ar fi știut că acea conductă ar fi trebuit să se afle la câțiva metri distanță de unde era în realitate.

 

Tragedie pe şantierul Autostrăzii Moldovei. Cine răspunde? Constructorul UMB Spedition sau Transgaz, deţinătorul conductei de gaz? (Ziarul Financiar)

Patru oameni care lucrau la autostrada Moldovei, cel mai mare proiect de infrastructură aflat în derulare la această oră în România, şi-au pierdut viaţa miercuri noapte într-o explozie cauzată de spargerea unei conducte de gaze. Alţi cinci oameni sunt răniţi în urma exploziei.

Tragedia a avut loc în localitatea Călimăneşti din judeţul Vrancea, pe tronsonul Focşani-Bacău al auto­stră­zii, unde lucrează asocierea de firme Spedition UMB – Tehnostrade – Sa&Pe Construct, deţinute de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu.

Procedura spune că în situaţii în care se lucrează în apropierea conducte­lor de gaze este nevoie de măsuri sporite de siguranţă şi de avize speciale. „În situaţia în care se lu­crează în preajma conductelor ma­gistrale, uzual se fac sondaje manual, se sapă cu grijă şi atenţie la un capăt şi la celălalt al ţevii, apoi se dă drumul la execuţie cu excava­toare. Oamenii trebuie instruiţi“, spune Cezar Petre, preşedintele Co­le­giului Tehnic al Diriginţilor de Şantier.

Constructorul ar avea contrac­tate asigurări pentru utilaje şi maşini, dar nu este clar dacă există o poliţă de răspundere civilă faţă de terţi, ceea ce ridică din nou întrebări privind legislaţia din România, care nu prevede obligaţia ca firmele să încheie o poliţă de răspundere civilă faţă de terţi pentru a se proteja în cazul unui dezastru, scrie ZF.

 

Mii și mii de companii și-au plătit la timp și integral toate taxele, impozitele și contribuțiile (Republica)

Dragos Damian, CEO al Terapia Cluj, propune să privim din altă perspectivă reforma bugetară și consolidarea fiscală.

Iată ce aflăm despre vârful guvernării, iată ce petrecere fiscală am avut în ultimii 5 ani și unde a dus ea.

1. Furt și risipă în cheltuirea banilor publici.

2. Criminalitate fiscală prin evaziune fiscală și munca la negru, denumite academic “abuz de optimizare fiscală”.

3. Sistem clientelar, discriminatoriu, distorsionant și injust de facilitați fiscale sectoriale.

Winter is coming și, alături de ea, FMI-ul, avertizează Damian.

Contributor Republica mai scrie că nu există nimeni în mediul de afaceri, coaliție, asociație, patronat, camera de comerț sau om de afaceri neafiliat care să nu fi știut că petrecerea nu poate continua la nesfârșit. Au închis cu toții ochii la furtul și risipa în cheltuirea banului public și la criminalitatea fiscală cu speranța că vor obține la rândul lor facilitați fiscale.

Și totuși, în tot timpul ăsta, mii și mii de companii au plătit integral și la timp toate taxele, impozitele și contribuțiile, fără să se văicărească, să își smulgă părul din cap și să stea cu mâna întinsă la Guvern.

Țineți vă rog minte acest lucru: petrecerea fiscală din ultimii 5 ani a lăsat fără bani bolnavii de cancer, a făcut ca mulți copii să abandoneze școala și îi ține în mizerie pe seniorii care au muncit 30 de ani.

Aceste concluzii nu sunt campanie electorală de stânga, că nu candidez nicăieri. Este realitatea de zi cu zi din România.

 

Afacerea Airbnb se împiedică tot mai mult de „turistofobie”. În România, abia a început să crească (Panorama)

Peste 1.165.523 de turiști străini s-au cazat pe plaiurile mioritice în primele șapte luni ale acestui an. Cu precădere ne vizitează italienii, germanii, israelienii și americanii, atrași în special nu doar de Capitală, ci și de zonele montane sau cele din preajma Deltei Dunării.

În luna iunie, 10% din turiștii care ne-au vizitat țara s-au cazat în regim Airbnb. Platforma americană de închiriere de locuințe pe termen scurt a ajuns anul trecut la valoarea de 200 de milioane de dolari pe piața locală, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului vorbind în proiectul de „Strategie Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului”, publicat în august 2023, despre 15.000 de proprietăți oferite spre închiriere în cadrul Airbnb.

La noi Airbnb-ul se dezvoltă și crește, pentru că nu avem încă „exces” de turiști, alte orașe din Europa, dar și din lumea mai largă, au început să impună restricții severe platformei. Totul, în speranța diminuării supra-turismului, care are consecințe nefaste asupra orașelor ca obiecte de patrimoniu, dar și a stilului de viață al cetățenilor. Continuarea pe pagina Panorama.

 
Revista presei românești - 22 septembrie 2023