Amurgul baronilor PSD. Cad ca popicele adversarii lui Ciolacu (Adevărul)

Amurgul baronilor PSD. Cad ca popicele adversarii lui Ciolacu (Adevărul)

Dumitru Buzatu, arestat preventiv pentru luare de mită, e ultimul lider influent al PSD care e împins în afara politicii, după ce și alte nume grele din partid au fost trase pe linie moartă, în urma unor scandaluri sau a problemelor din justiție. 

Dumitru Buzatu, unul dintre cei mai influenți lideri ai PSD din Moldova, a fost vineri seară ținta unui flagrant al procurorilor DNA, care l-au prins după ce a primit o mită de 1,25 milioane de lei de la un om de afaceri, adică 10% din valoarea unui contract de lucrări de modernizare de drumuri. După o reținere de 24 de ore, cel care deținea funcția de președinte al CJ Vaslui din 2012 a fost arestat preventiv 30 de zile pentru luare de mită și trafic de influență.

Buzatu era unul dintre liderii vocali ai PSD în timpul ședințelor conducerii partidului, nefiind adeptul acceptării a tot ce spuneau și decideau Marcel Ciolacu sau Paul Stănescu. De altfel, de-a lungul timpului, Dumitru Buzatu avusese o atitudine similară și în perioada de șefie a lui Liviu Dragnea sau Viorica Dăncilă. Social-democratul se baza pe puterea sa politică, dat fiind că influența sa la nivelul Vasluiului a început în anii 90, iar acum ajunsese la apogeu. După trei mandate de parlamentar (1992-2004), Buzatu a fost două mandate vicepreședinte al CJ Vaslui, iar acum era la al treilea mandat de președinte. Din actuala gardă de lideri PSD, doar Buzatu și alți doi șefi de CJ (Radu Moldovan, în Bistrița Năsăud, și Horia Teodorescu, în Tulcea) erau la al treilea mandat consecutiv la președinția unui Consiliu Județean.

Inclusiv pe apropiații săi îi sprijinise pentru funcții bine remunerate. Fosta soție, Gabriela Crețu, de care a divorțat în 2015, e la al patrulea mandat de parlamentar, iar în perioada 2007-2009 a fost aleasă pentru un mandat scurt de europarlamentar. La rândul său, Tudor Buzatu, fiul politicianului arestat preventiv, era secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului, funcție din care și-a anunțat demisia sâmbătă.

Însă Dumitru Buzatu este doar ultimul de pe lista de lideri care par să-și fi încheiat socoteala cu politica. Ziarul Adevărul amintește scandalurile în care au fost implicați Niculae Bădălău, Ionel Arsene, Gabriela Firea, Vasile Dîncu, Adrian Chesnoiu.

Cine e Emil Savin zis Farmazon, denunțătorul lui Dumitru Buzatu: rege local al asfaltului, omul de casă al președintelui CJ Vaslui / De ce s-au certat / Firmele controlate de Savin au contracte cu statul de peste 90 de milioane de euro (G4Media)

Emil Savin zis Farmazon este omul de afaceri care l-a denunțat pe baronul PSD de Vaslui, Dumitru Buzatu, potrivit referatului cu propunerea de arestare preventivă consultat de G4media.ro.

Savin a primit calitatea de colaborator cu identitate reală și a fost de acord să poarte tehnică de înregistrare audio-video la întâlnirile cu șeful CJ Vaslui.

Emil Savin zis Farmazon este un rege local al asfaltului. Controlează firmele Transmir și Soragmin care derulează zeci de contracte din bani publici în județul Vaslui, inclusiv cu CJ Vaslui, instituția condusă de Dumitru Buzatu. Potrivit Libertatea, Savin era omul de casă al șefului CJ Vaslui. Pe vremea lui Ceaușescu, Farmazon ar fi fost șoferul unui președinte de CAP.

De ce Vasluiul este sărac: unui vasluian care timp de 30 de ani i-a votat în fruntea judeţului pe Dumitru Buzatu şi pe familia lui, îi trebuie 27 de ani ca să strângă 1.250.000 de lei, cât a luat şpagă baronul Vasluiului în 5 minute. Însă întrebarea este dacă partidele pot să strângă voturi fără aceşti baroni locali  (Ziarul Financiar)

Dumitru Buzatu este un om foarte influent politic la Bucureşti şi controla judeţul Vaslui, poate cel mai sărac judeţ din România.

Conform datelor statistice, judeţul Vaslui are un PIB/capita de 6.700 de euro, faţă de o medie naţională de 15.000 de euro. Produsul Intern Brut, adică valoarea adăugată realizată în judeţul Vaslui, a fost în 2022 de 12 miliarde de lei, mai puţin de 1% din PIB-ul naţional.

Cifra de afaceri a companiilor din judeţ era de 7,4 miliarde de lei, adică 0,37% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România. În 30 de ani, valoarea investiţiilor străine localizate în Vaslui a fost de numai 36 de milioane de euro, adică 0,045% din valoarea investiţiilor totale din România.

Numărul total de angajaţi din judeţul Vaslui este de numai 55.000, adică o rată de ocupare de 44%. În Bucureşti rata de ocupare este de 90%.

Salariul mediu din judeţul Vaslui a ajuns la mijlocul acestui an la 3.800 de lei, faţă de o medie naţională de 4.600 de lei, Vasluiul având una dintre cele mai reduse puteri de cumpărare din România. 

Unui angajat din Vaslui, care are şansa unui salariu mediu de 3.800 de lei, un salariu considerat mare pentru acest judeţ, îi trebuie 27 de ani de muncă - fără să mânânce nimic, fără să cheltuiască nimic etc. - ca să strângă 1.250.000 de lei, cât a luat Dumitru Buzatu dintr-o simplă tranzacţie, pentru că era “pe drojdie”, adică era sărac.

Pentru cei care nu au un salariu mediu ci mai mic, nu ajung nici 35 de ani de muncă, adică o viaţă de muncă, pentru a strânge, pentru a face economii de 1.250.000 de lei, cât era în geanta primită de Dumitru Buzatu de la Emil Savin.

Problema este că acest caz al lui Dumitru Buzatu este la fel în multe alte judeţe, în oraşe şi comune unde s-au instalat baronii locali atât ai PSD, cât şi ai PNL, coaliţia care conduce acum România din punct de vedere politic.

Vămuirea contractelor de construcţii nu se întâmplă numai la construcţiile de drumuri, nu se întâmplă numai la Vaslui, ci este peste tot - la spitale, la şcoli, la săli de sport, la schimbat de borduri, la reabilitarea blocurilor etc..

Toată lumea ştie că trebuie să dai şpagă ca să ţi se elibereze sumele, asta pe lângă şpaga pe care trebuie să o dai pentru a fi la masa contractelor publice. Toţi aceşti bani se plătesc ulterior din majorarea preţurilor şi din calitatea construcţiilor, din calitatea drumurilor făcute. Dacă vă întrebaţi de ce un drum se strică în câteva luni de la recepţie, să vă gândiţi la banii care s-au dat ca şpagă, notează Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar.

ACȚIUNILE DNA. Flagrante și bani confiscați: ce s-a întâmplat cu ultima șarjă de dosare DNA? După 6 ani, trei procese sunt încă în primă instanță și au însumat 183 termene de judecată (Libertatea)

Operațiunea de flagrant împotriva liderului PSD Dumitru Buzatu din Vaslui și reținerea mai multor suspecți din Mafia Spitalelor din București au atras atenția societății. Nu e prima oară când DNA lansează mai multe dosare în același timp. O anunțată „curățenie generală” a început cu 7 ani în urmă, în domeniul sanitar. Ce s-a ales de acele dosare?

E vorba de cazul barocamerei de la Spitalul Floreasca, de dosarul achizițiilor de la Spitalul Obregia și de cazul Malaxa-Secureanu, fostul manager fiind condamnat definitiv doar într-un al doilea dosar, pe care DNA l-a întocmit după ce a sesizat trenarea primului.

După 7 ani, trei dosare se află încă pe fond și nu au niciun verdict, arată Libertatea.

Șamanii și vracii economiei: oamenii din spatele măsurilor fiscale (CursDeGuvernare)

Pachetul de măsuri fiscale pentru echilibrarea bugetului elaborat de guvern este atât de antieconomic prin prevederile impozitării cifrei de afacereri și victimele colaterale,  încât el va fi cu siguranță modificat: pur și simplu economia NU are cum să funcționeze astfel.

Dar cine sunt geniile economice  care, în ultimele 4-5 luni, au conceput un asemenea  experiment în ecosistemul de afaceri al economiei românești?

Jurnalistul Cristian Grosu îi prezintă astăzi – cu observația că unii dintre ei sunt responsabili de măsurile fiscale din ultimii 9 ani care au adus la dezastru și bugetul , și au creat și întreținut paradigma unei economii primitive, bazate pe consumul din import plătit cu bani împrumutati.

Editorialistul atrage atenția și că de fapt niciunul n-a fost vreodată responsabil, deciziile au fost ”politice”, fiecare dintre ei a avansat în carieră în urma relațiilor cu statul român și partidele politice pe persoană fizică.

Citiți pe pagina CursDeGuvernare despre Cristian și Aura Socol, fostul viceguvernator Liviu Voinea – proaspăt eliberat din mandatul de la FMI, viceguvernatorul Leonardo Badea, Remus Borza – consilier de premieri – parlamentar plimbat prin grupurile ALDE, PSD și PNL.

Bătălia pentru diaspora. Cumpără Departamentul Românilor de Pretutindeni bunăvoința bisericilor din străinătate? (Europa Liberă)

Bisericile din diaspora au primit 64% din banii dați în 2022 de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Lăcașuri din Franța, Italia, Germania au primit 400.000 de euro pentru un proiect. Bisericile sunt doar unul dintre cele cinci domenii finanțate de stat; au luat circa două treimi din bani. 

Pe 10 septembrie 2023, aproape 150 de artiști români au urcat pe scena John F. Kennedy Center for the Performing Arts din Washington pentru un concert care sărbătoarea libertatea religioasă.

„Programul concertului este gândit cu grijă pentru a oferi o varietate de emoții și trăiri spirituale, de la bucurie și entuziasm, la reverență și contemplare”, anunțau organizatorii cu zece zile înainte de eveniment.

Grupul de organizatori includea Ambasada României în SUA, Ministerul Culturii și Opera Națională din București. Lor și s-au adăugat și două asociații: Procred Music și Asociația pentru Promovarea Copiilor și Tinerilor Talentați.

Cea din urmă a adus proiectului peste 400.000 de mii de euro dintr-o finanțare a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DPRP). Cu doar 40 de lei mai puțin decât finanțarea maximă pe care o permite departamentul - 1.999.960 de lei.

Este printre cele mai recente participări ale DPRP la evenimente cu conotație religioasă și spirituală, după ce instituția și-a crescut în ultimii ani și bugetele și sumele acordate pentru proiecte în diaspora.

Reprezentanții ei spun că aceste creșteri sunt necesare, având în vedere mărimea diasporei, 5,7 milioane, și contribuția ei la economia României. 7 miliarde de euro ar fi intrat în țară în 2022 de la românii din străinătate, afirmă șeful DPRP, Gheorghe Cârciu.

Politologul Cristian Pârvulescu vede în aceste cheltuieli o formă de promovare a coaliției PSD-PNL pentru alegerile de anul viitor.

„E legată de o formă de pragmatism prin care ei încearcă să cumpere bunăvoința din partea acestor comunități, care sunt foarte disciplinate și care pot avea un rol important în alegeri,” spune Pârvulescu pentru Europa Liberă.