Pachetul fiscal-bugetar al PSD-PNL, pe ultima sută de metri. Cât rezolvă din ecuaţia bugetară şi cu ce preţ pentru economie? (Ziarul Financiar)

Pachetul fiscal-bugetar al PSD-PNL, pe ultima sută de metri. Cât rezolvă din ecuaţia bugetară şi cu ce preţ pentru economie? (Ziarul Financiar)

Pachetul fiscal-bugetar, un document de 92 de pagini propus de coaliţia PSD-PNL pentru a reechilibra deficitul bugetar care a intrat în derapaj în 2023, a intrat pe ultima sută de metri, fiind asumat de guvern. Forma care pleacă la votul parlamentului este similară cu proiectul iniţial, din punctul de vedere al modificărilor majore, cum  ar fi taxa pe cifra de afaceri a marilor companii, regimul microîntreprinderilor sau eliminarea de facilităţi fiscale.

Modificările aduse formei finale a proiectului arată că Guvernul a renunţat la prevederea care stabilea un plafon de 2,5% din veniturile proprii pentru organizarea de concerte, spectacole şi festivaluri de către autorităţile locale şi că au fost eliminate accizele şi investiţiile la calculul taxei de 1% din cifra de afaceri a marilor companii.

 În lipsa unui studiu de impact din partea guvernului, se ridică însă două întrebări centrale: cât rezolvă din ecuaţia bugetară şi cu ce preţ pentru economie?

„Poate fi un şoc pentru economie, poate să afecteze profitabilitate a investiţiilor, poate să ducă la o scădere a cererii de muncă, poate chiar la o scădere a salariului real sau la inflaţie”, este de părere Liviu Deceanu, profesor de economie la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca.

Guvernul spune că impactul de anul acesta al măsurilor anunţate va fi de 600 mil. lei, adică mai puţin de 0,1% din PIB, în condiţiile în care guvernul ar trebui, conform informaţiilor publice actuale, să încheie anul 2023 cu un deficit bugetar de 4,4% din PIB, iar în lipsa măsurilor s-ar duce la peste 6% din PIB. În aceste condiţii, se pune întrebarea: cât va reuşi să acopere din lipsa de la buget pachetul propus?

„Cam jumătate doar din necesarul bugetar este acoperit de aceste măsuri, fie ele bune, rele. Sigur, putem spune că sunt mai mult rele decât bune, doar cam jumătate, deci cam 50% şi asta ne duce cu gândul la faptul că poate după alegeri, pentru că va fi an electoral, vor mai fi creşteri de taxe şi impozite pentru a putea ajunge acolo unde trebuie să ajungem”, a mai spus Liviu Deceanu, la ZF Live.

Calcul. Cum scade salariul încasat de un muncitor, după noile măsuri fiscale, deși se majorează salariul minim (Economedia)

Un angajat dintr-o firmă de confecții plătit cu salariul minim va încasa mai puțini bani în mână odată cu intrarea în vigoare a noilor măsuri fiscale pregătite de Guvern, în ciuda faptului că salariul minim va fi majorat începând cu data de 1 octombrie. Un cititor Economedia, angajat în această firmă de confecții, a împărtășit cazul real al unui angajat plătit cu salariul minim în această firmă și cum se va modifica salariul său după ce noile măsuri fiscale intră în vigoare.

Aveți pe economedia.ro calculul complet între salariul actual (3.000 lei) și cel nou (3.300).

Semnalul Buzatu. Extincția dinozaurilor și vremea noilor prădători (SpotMedia)

Cazul Buzatu este pe cât de emblematic pentru legătura dintre corupția demnitarilor și sărăcia norodului, pe atât de atipic pentru evoluția acestui tip de infracțiune. A căzut în circumstanțe excepționale un dinozaur.

E vremea pentru alt tip de prădători cu alte mijloace. Dar într-un județ pe care PSD și Dumitru Buzatu l-au ținut în subdezvoltare, un modus operandi din anii ’90 cu mita la sacoșă este adecvat.

Dumitru Buzatu era un “clasic” în viață care prefera cash-ul la geantă. Căpătase, probabil, o imensă siguranță de sine, sentimentul de “profesionist” că lui nu i se poate întâmpla nimic.

Viteza de reacție a lui Marcel Ciolacu la cazul Buzatu a fost remarcabilă, practic a convocat conducerea partidului și a anunțat excluderea lui Buzatu din PSD aproape concomitent cu apariția comunicatului oficial al DNA. Știa dinainte? 

Luni seară, la Antena 3, s-a arătat fără indulgență, a vorbit despre o „cloacă” și a pledat pentru un maximum de două mandate în orice funcție publică pentru a evita îndepărtarea de realitate. Un semnal și pentru restul dinozaurilor, câți mai sunt: se schimbă garda, comentează jurnalista Ioana Ene Dogiu pe pagina SpotMedia. 

EXCLUSIV Primăria Sectorului 3 a atribuit fără licitație un contract de 6 milioane de euro pentru propagandă / Banii sunt împărțiți de o firmă subordonată, înființată să administreze o hală / Ce publicații și televiziuni s-au abonat la banii lui Robert Negoiță (G4Media)

Cu un an înainte de cele patru rânduri de alegeri din 2024, Primăria Sectorului 3 a atribuit, în vara acestui an, fără licitație, un contract-cadru de 6 milioane de euro pentru ”servicii de promovare instituțională”. Contractul a ajuns la o societate subordonată Primăriei, Algorithm Construcții S3 SRL, fondată în 2017 de edilul Robert Negoiță pentru a administra o hală industrială. Administrată de o persoană de încredere a primarului, Algorithm împarte direct banii către canale media alese să popularizeze realizările Primăriei și ale lui Negoiță.

O sursă G4Media.ro a dezvăluit faptul că, până în prezent, Algorithm a cerut oferte pentru a încheia șapte contracte în valoare de aproape 4 milioane de lei, valabile pe acest an. Beneficiare: posturile de televiziune Antena 3, Realitatea și România TV, postul de radio Gold FM, ziarele Puterea și Adevărul și trustul din care face parte publicația Gândul.

Expert american, despre dronele căzute în țara noastră: „Putin testează România și NATO” | EXCLUSIV (Adevărul)

Profesor de științe politice la Rutgers University-Newark și expert în spațiul ex-sovietic, Alexander J. Motyl consideră că Vladimir Putin vrea să vadă cât de implicată este NATO în apărarea României și a statelor baltice, dar și să crească nervozitatea în țara noastră. Expertul nu exclude o intervenție rusească în Moldova, situație în care România ar putea fi ușor atrasă în conflict.

Într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, Alexander J. Motyl, istoric și expert în Ucraina, Rusia și URSS, a vorbit despre semnificația fragmentelor de drone rusești căzute pe teritoriul României, despre viitorul Rusiei, de ce a subestimat Putin substanța identității ucrainene și de ce, la ora actuală, o Rusie pacifistă este o utopie.

Ce nu spune România despre ajutorul militar dat Kievului? Romtehnica, cel mai mare exportator în Ucraina, în 2022 și 2023 (Europa Liberă)

Romtehnica, compania de import-export a MApN, este în topul exportatorilor români în Ucraina atât în 2022, cât și în primele cinci luni ale acestui an. În top 10, este și ROMARM, compania Ministerului Economiei, care are subordonate toate fabricile de muniție și armament de stat.

România, prin firme de stat și private, furnizează Ucrainei echipamente și/sau muniție, reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS).

Este o informație pe care INS a furnizat-o Europei Libere în baza Legii liberului acces la informații publice.

În același timp, toată conducerea politică a țării refuză să spună în ce constă ajutorul militar al României pentru Ucraina. 

De ce n-a reușit statul român să-i scoată pe copii din centrele de plasament, nici după trei decenii de la Revoluție (Libertatea)

De 26 de ani, România se chinuie să închidă orfelinatele în care au trăit zeci de mii de copii abandonați. Abia o lege din 2022 a făcut ca autoritățile să accelereze procesul și să-i mute pe minori din centrele de plasament în case de tip familial și apartamente. Dar nu pe toți. O analiză Libertatea arată că 58 de centre au rămas încă deschise, alte „clădiri mastodont” au fost reorganizate „doar prin schimbarea plăcuței”, iar zeci de tineri au fost mutați în imobile la periferia localităților.