Cât de importantă era moțiunea fără șansă. Mostra viitorului (SpotMedia)

Cât de importantă era moțiunea fără șansă. Mostra viitorului (SpotMedia)

Pentru Marcel Ciolacu, adoptarea pachetului fiscal fără o moțiune de cenzură este o multiplă victorie politică de moment, dar și o mostră despre ceea ce ar putea însemna politica românească și după 2024.

Moțiunea de cenzură ar fi avut șanse, minime, să dărâme guvernul doar în condițiile unei revolte de proporții în PNL. Însă liberalii nu dau semne că au vigoare pentru mai mult decât niște cârteli pe la colțuri.

Dar moțiunea ar fi reprezentat un mesaj politic. În primul rând, faptul că la pachetul fiscal există opoziție politică reală și formalizată, nu doar pe la TV. Fără moțiune, imaginea este de largă susținere politică pentru pachetul fiscal, deci o la fel de largă împărțire a răspunderii politice pentru efectele măsurilor.

În al doilea rând, opoziția ar fi dat un semnal, important pe măsură ce ne apropiem de anul electoral, că există și e capabilă să se organizeze. Faptul că nici măcar semnăturile nu au reușit să le strângă pentru moțiune o aruncă într-un crunt derizoriu, iar oamenii îi apreciază pe cei căzuți în luptă grea, nu pe nevolnici, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Pentru AUR, ambele variante sunt avantajoase. Dacă ar fi obținut semnăturile pentru moțiune, dezbaterea acesteia ar fi devenit show-ul lui Simion și al lui Șoșoacă, care ar fi acaparat și împărțit scena. Nu au strâns semnăturile? Fac show și din asta, stau de pază noaptea în Parlament în așteptarea lor, acuză USR că trădează poporul și e pe blat cu puterea.

Argumentele USR de neasociere cu extremiștii și rusoflii, raționale și corecte pe fond, sunt contrazise de asocierea lor tot pentru o moțiune de cenzură cu aceiași extremiști rusofili când erau înfierbântați de căutarea revanșei împotriva lui Florin Cîțu. O asociere și o moțiune care, factual, au dus până la urmă la formarea actualei coaliții.

Economia, deja în frânare, primește un brânci pe scări de la coaliție prin creșterile de taxe și birurile noi. Va intra și România în recesiune? (Ziarul Financiar)

Analiștii financiari, consultanții fiscali sau reprezentanți ai mediului de business sunt de părere că pachetul fiscal-bugetar asumat de guven va avea un recul în economie, care deja încetinește vizbil. Bulversarea produsă de modificările fiscale va pune investițiile în așteptare, pentru că, în multe cazuri, și acum la 100 de metri înainte de publicarea în Monitorul Oficial, măsurile nu sunt clare. 

„Ca de obicei, în ultimii 20 de ani, exact când economia încetinește și trebuie să luăm măsuri să o susținem, noi creștem taxarea“. 

„Dincolo de gravitatea încălcării flagrante a unor principii juridice, o altă consecință este aceea a înghețării imediat a deciziilor de investiții, până la risipirea ceții și asanarea hățișului noilor reglementări“. 

„Guvernanţii se gândesc să le fie lor bine, iar pe noi, oamenii de afaceri, să ne omoare, că ei în viaţa lor n-au făcut nimic din propriii bani, ci doar din bani publici. Sunt rupţi de realitate“.

„Multe afaceri erau deja la limita funcţionării. Cred că ar putea fi o perioadă mai dificilă pentru sector decât 2009-2010 şi chiar 2020“.

„Măsurile luate de guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare sunt praf în ochi. Ei nu vor reduce nimic, în schimb pe noi ne vor taxa. Nu avem nicio scăpare noi, reprezentanţii mediului de business“.

„Noile măsuri fiscale lovesc în cei care lucrează, sunt cinstiţi şi plătesc taxe“.

Mai multe reacții în Ziarul Financiar. 

Top 1.000 cele mai mari companii din România devine „ţinta“ noilor reglementări privind impozitarea pe cifra de afaceri a firmelor cu peste 50 mil. euro. Companiile cu peste 50 mil. euro cifră de afaceri sunt responsabile de 50% din cifra de afaceri totală din economie. Cele 1.000 de companii mari au împreună afaceri de 1234 mld. lei (247 mld. euro), arată o analiză ZF pe baza unui raport interactiv furnizat ZF de platforma Bridge to information.

Taxă pentru românii care își fac vacanțele în străinătate? Ce spun ministerul și patronatele din turism(Adevărul)

Patronatele din turism propun înființarea unei taxe în sumă fixă pentru pentru fiecare sejur sau fiecare zi de călătorie în străinătate pentru cetățenii români.

„FPTR susține înființarea Organizației de Management al Destinației la nivel național, cu scopul de a revoluționa și susține promovarea dinamică și sustenabilă a României. Această inițiativă are ca obiectiv ca, în următorii 4-5 ani, contribuția turismului la Produsul Intern Brut al țării să atingă procentul de 8-10%,

- avem în vedere posibilitatea de a obține anual aproximativ 15 milioane de euro anual (potrivit estimărilor FPTR) pentru promovarea turismului; aceste fonduri vor fi puse la dispoziția OMD-ului național prin introducerea unei taxe speciale de promovare,

- se analizează un proiect mai vechi promovat de o altă organizatie patronală din industria turismului, care propune instituirea unei taxe similare în valoare de 1 euro pentru fiecare bilet de avion vândut pentru zborurile către destinații externe.

Un argument important în această discuție este exemplul Turciei, unde turismul contribuie cu 10% la PIB și unde cetățenii turci sunt supuși unei taxe fixe de 12 euro pentru fiecare călătorie în străinătate, a informat Federația Patronatelor din Turismul Românesc într-o informare remisă presei.

Turcia a impus de la 1 ianuarie 2023 o taxă turistică. Vizitatorii au de plătit o taxă suplimentară de 2% în hoteluri, moteluri, sate turistice, pensiuni, precum şi pentru circuitele organizate de agenţiile de turism.

Ministrul Economiei, Ștefan Radu Oprea, a precizat că nu s-a discutat deloc acest lucru.

Propunerea FPTR privind taxa de ieșire din țară are ca model turistic Coreea de Nord, Afganistan sau România comunistă, consideră Alin Burcea, prim vicepreședinte al ANAT. În UE, libera circulație este un drept fundamental, atrage atenția Burcea în Adevărul.

Noul manager al spitalului din Botoșani, la o lună de la moartea Alexandrei Ivanov: „Se mai întâmplă” (PressOne)

La doar o lună de la moartea Alexandrei Ivanov, actuala conducere a Spitalului Județean „Mavromati” din Botoșani dă de înțeles că vrea să lase tragedia în urmă.

Responsabilitatea pentru decesul tinerei gravide care a stat șapte ore într-o stare critică, fără să fie operată, e pasată acum către ancheta încă în desfășurare. Consiliul Județean Botoșani a schimbat managerul unității medicale, iar noua conducere, delegată prin instrumentul interimatului, s-a apucat să facă protocoalele și procedurile care lipseau. Și pentru acestea se așteaptă însă validare de la ministerul Sănătății. 

Între timp, Monica Adăscăliței, noul manager numit tot pe filieră politică, cere presei și opiniei publice să aibă în vedere că la Botoșani „se întâmplă și lucruri minunate”, prin urmare cazul Alexandrei Ivanov ar fi mai degrabă o excepție.  

Moartea tinerei de 25 de ani a provocat însă proteste de stradă la Botoșani, timp de mai multe săptămâni și a declanșat în societate o revoltă față de cum înțelege uneori sistemul medical românesc să-și trateze pacienții, inclusiv femeile gravide. 

„Se mai întâmplă. În toate spitalele din țară sunt și eșecuri”, spune acum pentru PressOne Monica Adăscăliței, noul manager interimar al unității.

„Noi n-am înșelat niciodată pe nimeni”. Direct din Toronto, prima reacție a patronilor firmei canadiene acuzate de Simona Halep că i-a furnizat suplimentul contaminat cu Roxadustat: „E fals că ne-a dat în judecată” (Gazeta Sporturilor)

Gazeta Sporturilor este în Canada și investighează la fața locului, prin reporterul special Costin Ștucan, culisele afacerii „suplimentului contaminat cu Roxadustat”, punctul de pornire a suspendării de 4 ani pentru Simona Halep. Detalii în reportajul exclusiv publicat azi de ziarul sportiv.

La sediul din zona Dorest Park din Toronto al firmei Quantum Nutrition Inc. (care a produs suplimentul Schinoussa), GSP l-a găsit și a discutat cu unul dintre proprietarii companiei.

În dialogul cu reportul Gazetei Konstantino Koveos susține că decizia ITIA de suspendare a lui Halep este incontestabilă și că procesul anunțat de avocații româncei împotriva companiei sale este "o invenție" pentru că ei n-au primit nicio înștiințare.

Koveos recunoaște și că fratele său, John, care este CEO-ul companiei, a fost martor în proces.

- Da. A intrat pe Zoom. Era un proces, iar noi am fost găsiți nevinovați și am fost anonimizați în dosarul de 126 de pagini. Așa că nu înțelegem cum de a aflat toată lumea de noi. (Vrea să închidă dialogul) Asta e tot ce avem. O să-i spun lui John că l-ați căutat și o să văd ce vrea să facă.

- Îmi puteți arăta produsul respectiv despre care s-a spus că a fost contaminat?

- Nu-l avem. Acel supliment a fost produs în 2018.

- Și care e perioada de garanție a lui?

- Trei ani. Ea l-a folosit în…

- 2022.

- (Pare încurcat) A fost produs în 2018 și apoi ne-am oprit să-l mai producem pentru că nu mai era un produs pe care voiam să-l vindem.