Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Eșecul digitalizării sănătății: tinerii români nu au carduri de sănătate și nici măcar Casele de Asigurări nu știu de ce (PressOne)

card_de_sanatate_jpg.jpg

Sursa imaginii: 
Casa Națională de Sănătate

Salariul minim net sparge borna de 400 de euro (2.079 lei). 1,9 milioane de români beneficiază de creşterea cu 10% a salariului minim (Ziarul Financiar) - Riscul pierderii banilor europeni NU are legătură cu deficitul: ci cu neîndeplinirea reformelor. Dezastru în calendarul jaloanelor PNRR (CursDeGuvernare) - Csaba Asztalos: Cei care susțin că CEDO obligă România să legalizeze căsătoria persoanelor de același sex spun o mare minciună. Statul român poate adopta legea parteneriatului civil. 35% dintre copiii născuți în ultimii cinci ani sunt din afara căsătoriei (G4Media) - Cazul Halep: ”Nu va exista vreo mediere sau vreo înțelegere cu firma canadiană (Gazeta Sporturilor)

Salariul minim net sparge borna de 400 de euro (2.079 lei). 1,9 milioane de români beneficiază de creşterea cu 10% a salariului minim (Ziarul Financiar)

Guvernul a aprobat ieri creşterea salariului minim pe economie la 3.300 lei brut lunar începând cu data de 1 octombrie 2023, faţă de 3.000 lei, cât este în prezent. Până la finalul anului există în vigoare o prevedere prin care 200 de lei nu sunt taxaţi.

Aşadar, salariaţii plătiţi cu salariul minim pe economie vor primi în mână 2.079 lei începând din luna octombrie a acestui an. În prezent, salariul minim net pe economie este de 1.898 de lei.

Datele transmise de Inspecţia Muncii la solicitarea Ziarului Financiar arată că numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim a ajuns la 1,89 milioane, dintre care 1,53 milioane de contracte plătite cu salariul minim de 3.000 de lei brut şi 352.209 plătite cu 4.000 de lei brut.

Cele mai multe contracte de muncă plătite astfel sunt în comerţ, industria prelucrătoare şi construcţii. Cumulat, în aceste industrii lucrează mai mult de 963.000 de angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie, adică aproape jumătate din totalul angajaţilor plătiţi astfel din economia locală.

 

Riscul pierderii banilor europeni NU are legătură cu deficitul: ci cu neîndeplinirea reformelor. Dezastru în calendarul jaloanelor PNRR (CursDeGuvernare)

Modificările brutale și intempestive ale Codului Fiscal vor fi plătite de către economia privată, însă ele NU duc la absorbția fondurilor europene și nici nu depinde de ele pierderea acestor fonduri:

dimpotrivă – singurul mod în care pot fi pierduți bani europeni este neîndeplinirea reformelor asumate prin PNRR:

până la această oră, încă nu s-au încasat banii la cerea 2 de plată depusă încă de la finele aului trecut, iar cererile 3 și 4 se află în întârziere pentru că nu au fost făcute reformele pensiilor (problema complicată acolo fiind pensiile speciale) și reforma administrației și a salarizării:

România putea avea în conturi încă 9 miliarde de euro dacă îndeplinea reformele și jaloanele din PNRR potrivit calendarului – bani care sunt amânați sau chiar pierduți în cazul că aceste reforme nu se vor face:

în timp ce economia privată se pregătește să plătească obligațiile noi, guvernul nu-și face treaba lui și amână reforme pe care ar fi trebuit să le aibă deja făcute, scrie CursDeGuvernare.

 

Eșecul digitalizării sănătății: tinerii români nu au carduri de sănătate și nici măcar Casele de Asigurări nu știu de ce (PressOne)

400 de milioane de euro a anunțat anul acesta statul român că va investi în digitalizarea Sănătății. Un sfert (100 de milioane de euro din fonduri europene) ar urma să revină lucrărilor de modernizare a platformei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), prin care populația are acces inclusiv la cardul de sănătate. 

La acest moment, CNAS nu eliberează carduri tuturor categoriilor de populație, iar printre cei care nu pot beneficia de acest serviciu sunt în special tinerii (studenți sau la început de carieră). Oficial, reprezentanții instituției transmit că blocajele dese și celelalte probleme legate de eliberarea plasticurilor (cardurilor) sunt create mai ales de capacitatea informatică limitată a sistemului. 

„Știți pentru câți furnizori a fost gândit acest sistem inițial? (…) Pentru 7.000 de furnizori de servicii medicale. Astăzi sunt 42.000, de 6 ori mai mult”, a afirmat recent, la Digi24, noul șef al CNAS, Andrei Baciu. 

PressOne a vorbit cu tineri care au întâmpinat probleme din cauza lipsei cardului de sănătate, cu medici de familie, dar și cu reprezentanți ai CNAS din trei județe: Iași, Alba și Arad. La acest moment, toată lumea se declară confuză. 

 

EXCLUSIV Csaba Asztalos: Cei care susțin că CEDO obligă România să legalizeze căsătoria persoanelor de același sex spun o mare minciună. Statul român poate adopta legea parteneriatului civil. 35% dintre copiii născuți în ultimii cinci ani sunt din afara căsătoriei (G4Media)

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, a declarat, joi, pentru G4Media.ro că statul român poate să implementeze decizia CEDO privind protecția și recunoașterea cuplurilor de același sex prin adoptarea legii parteneriatului civil. Președintele CNCD mai spune că dacă România nu va adopta legea în această sesiune parlamentară, dezbaterea și adoptarea unei astfel de legi consider că ar trebui amânată după 2024, an electoral.

 

Adrian Ivan, rectorul Academiei SRI, și-a copiat cărțile una după alta (Libertatea)

Libertatea a analizat toate cărțile despre Uniunea Europeană pe care rectorul Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul a SRI, Adrian Ivan, susține că le-a scris singur.

Libertatea a descoperit 832 de pagini copiate în cinci volume.

„Nu cred că asta împietează asupra valorii cărții. Sunt lucruri care apar în anumite lucrări pe care le-am publicat şi pe care le-am folosit şi în unele articole. Dar sunt scrise de mine!”, susţine rectorul Academiei SRI Adrian Ivan într-un dialog pentru Libertatea, după care s-a asigurat că am găsit aceste pasaje în cărţile lui, şi nu în alte cărţi. Interviul complet cu Adrian Ivan, la finalul articolului.

 „Autoplagiatul este modalitatea incorectă de a-ţi construi cariera prin a da senzaţia că publici foarte mult”, explică, pentru Libertatea, profesorul Marian Popescu, preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti. „E o practică prin care un autor care a publicat texte, articole sau cărţi îşi reia aceste texte în alte publicaţii fără să menţioneze acest lucru. Este un flagel”, spune profesorul Popescu.

Adrian Ivan este omul care a coordonat doctoratul lui Lucian Bode.

 

Libertate, te iubim până nu ne răzgândim! Interviu cu regizorul Tudor Giurgiu (Adevărul)

În interviul acordat pentru Weekend Adevărul, regizorul Tudor Giurgiu, care se pregătește de lansarea filmului Libertate, centrat pe evenimentele de la Sibiu, din decembrie 1989, vorbește despre importanța liberății, atât pentru individ, cât și pentru artă. El spune că libertatea de gândire este amenințată într-o societate polarizată și manipulată, iar libertatea artistică este încolțită de normele alinierii la cultura woke, pe care le compară cu cenzura comunistă. Sub presiunea societății, oamenii s-ar putea răzgândi în privința valorilor simple ale libertății, adoptând în schimb reperele corectitudinii politice, care în final, le-ar amenința libertatea de gândire și de expresie.

 

Cazul Halep: ”Nu va exista vreo mediere sau vreo înțelegere cu firma canadiană (Gazeta Sporturilor)

Avocatul Bogdan Stoica, apărătorul Simonei Halep la ITIA, a respins afirmațiile patronului firmei Quantum Nutrition Inc. care a susținut că ”e un fals că Halep ne-a dat în judecată”.

Într-un interviu exclusiv pentru gsp.ro, Stoica precizează că ”această frimă mică, meteorică, are o mare problemă și, probabil, acesta va fi finalul lor în această afacere”, dar a refuzat să răspundă de ce o sportivă de calibrul Simonei a colaborat cu o asemenea companie.