Guvernul dă atacul la tichetele de masă şi introduce contribuţia de sănătate, cu o miză de 3 mld. lei pe an de la 3 milioane de angajaţi (Ziarul Financiar)

Măsurile fiscale despre care s-a vorbit mai puţin, dar cu impact major: Guvernul dă atacul la tichetele de masă şi introduce contribuţia de sănătate, cu o miză de 3 mld. lei pe an de la 3 milioane de angajaţi (Ziarul Financiar)

Guvernul PSD-PNL vrea să introducă contribuţiile sociale pentru tichetele de masă, un beneficiu extrasalarial neimpozabil până acum. În acest moment, conform datelor de la emitenții de tichete de masă, sunt circa 3 milioane de angajați în România care primesc bonuri de masă.

De la 1 ianuarie 2024, valoarea maximă a tichetelor de masă va crește de la 35 la 40 de lei. Astfel, la o medie de 21 de zile lucrătoare. guvernul ar încasa în 2024 până la 3 mld. lei din introducerea contribuției la sănătate (10%) pe tichetele de masă.

Pachetul de măsuri-fiscal bugetare se află în acest moment la Curtea Constituțională, după sesizarea opoziției. Disputa constituțională va fi tranșată pe 18 octombrie. În total, pachetul ar urma să genereze venituri suplimentare de 19 mld. de lei în 2024 și 600 mil. de lei anul acesta, însă doar din economii la buget, pentru că măsurile de creșteri de taxe sau introducerea de taxe noi ar urma să intre în vigoare de la începutul anului viitor, reamintește ZF.

Guvernul la mâna CCR. Cel mai mare pericol și testul de loialitate a judecătorilor (SpotMedia)

Legea mamut a modificărilor fiscale, pentru care premierul a angajat răspunderea guvernului, stă pe un butoi de pulbere la CCR, care va exploda sau nu în funcție de loialitatea judecătorilor față de partidele/președintele care i-au susținut pentru funcții.

Pe acest criteriu, majoritatea în CCR a actualei puteri este covârșitoare. Cum nu sunt în discuție interese personale directe ale judecătorilor, ca în legea pensiilor speciale, va fi un turnesol important pentru ultima fărâmă de cel puțin aparentă corectitudine a Curții. 

Pentru că motivele de neconstituționalitate sunt foarte multe, invocate nu doar de USR în sesizarea CCR, ci și de departamentul de specialitate al Ministerului Justiției, care a avut multe observații în spatele avizului pozitiv asumat politic de dna Gorghiu.

Cea mai mare problemă este neconstituționalitatea extrinsecă, adică acele motive care privesc conceperea legii și modul de adoptare a acesteia, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu. Continuarea pe pagina SpotMedia.

Trei ani cu Nicușor Dan la Primăria Capitalei: 9 bune, 11 rele și multe zone gri (HotNews.ro)

Au trecut 3 ani de când Nicușor Dan a fost ales primarul general al Bucureștiului. Ce s-a schimbat? Mulți ar spune că nu se vede mare lucru, însă, pentru prima oară din 2007, din mandatul primarului Adriean Videanu, Primăria Capitalei s-a apucat să rezolve problemele grave ale orașului, sunt măsuri care nu aduc voturi și capitalul de imagine pierdut este major, dar, în timp, îmbunătățesc calitatea vieții și reduc decalajele dintre noi și Europa civilizată. Sigur, cei 3 ani vin și cu multe nerealizări, promisiuni din campanie ignorate și cu dezamăgiri.

Cea mai mai mare realizare a primarului Nicușor Dan este că a demarat lucrări fără precedent pentru modernizarea sistemului de termoficare.

În timp ce prima pe lista de probleme și nerealizări din mandatul lui Nicușor Dan la PMB este lărgirea străzii Prelungirea Ghencea. Integral pe HotNews.ro.

Mafia deșeurilor otrăvește România (Adevărul)

Autoritățile române au confiscat, în urma unor percheziții de amploare în șapte județe, peste 1.500 de tone de deșeuri aduse ilegal în România, din spațiul UE, de un grup infracțional. Schema pusă la cale de mafia deșeurilor este explicată de DIICOT, care avertizează că aceste resturi pun în pericol sănătatea populației.

REPORTAJ Cum arată ”închisoarea” din Chilia care a înghițit 500.000 de euro de la statul norvegian și pare părăsită, deși autoritățile spun că încă funcționează/ Ce spun localnicii și cum se contrazic instituțiile (G4Media)

O ”închisoare” din Chilia a înghițit aproape 600.000 de euro, din care 85% fonduri norvegiene și 15% din bugetul statului român, iar după perioada de implementare a investiției a fost abandonată, spun localnicii și un fost paznic al deținuților.

Este vorba de un experiment pentru integrarea mai eficientă a deținuților, numit de autorități ”Proiectul Delta” și care a presupus construirea a patru case din stuf și chirpici pe insula Ostrovu Tătaru, un sat rămas fără localnici, care aparține de localitatea Chilia Veche. 

Penitenciarul Tulcea spune că statul român nu a mai investit bani după finalizarea grantului norvegian, dar este contrazis de Administrația Penitenciarelor și Ministerul Justiției care au declarat că au fost alocați ”suficienți bani” și că proiectul funcționează în continuare. 

În fapt, nici site-ul proiectului nu mai funcționează, iar informațiile reținute de wayback machine arată că pagina nu a mai putut fi accesată din septembrie 2022. Asociația Ivan Patzaichin, parteneră în proiect, a transmis că proiectul a funcționat doar în perioada grantului norvegian, dar construcțiile ”sunt întreținute”. 

Reporterii G4Media și Info Sud-Est au mers să caute ”închisoarea” de pe insula tulceană și au găsit casele părăsite, cu ușile deschise, fără paznici sau vreun picior de deținut.

Singurătatea Domnului D. sau cum refuză statul să adopte o strategie pentru cei 400.000 de români care suferă de Alzheimer (Europa Liberă)

Cifrele oficiale din România arată doar vârful aisbergului: 400.000 de români sunt diagnosticați cu Alzheimer. În realitate, situația este mult mai gravă, pentru că boala este subraportată. 80% din bolnavi nu sunt diagnosticați, pentru că rudele celor care îi cad victime cer ajutorul medicului doar atunci când suferința celui vârstnic se află într-un stadiu avansat. Cifrele reale, prin urmare, nu pot fi aflate. Și nu există nici vreo strategie națională în domeniu, nici cultura minimă care să permită identificarea bolii în stadiu incipient.

Alzheimer’s Disease International spune că 62% dintre angajații din sănătate din întreaga lume cred, greșit, că demența vine la pachet cu bătrânețea.

Nu poate fi pus semnul egal între îmbătrânire și Alzheimer, atrag atenția specialiștii intervievați de Europa Liberă, care vine astăzi cu un mic îndrumar pentru identificarea suferinței de Alzheimer. 12 factori pot preveni sau întârzia cu până la 40% riscul de apariție a bolii.