Reforma nu stă la mâna Curții Constituționale (Adevărul)

Reforma nu stă la mâna Curții Constitționale (Adevărul)

Guvernanții așteaptă cu sufletul la gură verdictul Curții Constituționale privind măsurile legate de reducerea deficitului bugetar.

Despre gaura din buget se vorbește de la începutul anului, suntem în ultimul trimestru și încă nu știm ce se va întâmpla cu acest pachet de măsuri adoptate târziu și cu multe ezitări, prin asumarea răspunderii guvernamentale.

Dar lucrurile cu adevărat importante nu au fost atinse. reforma pensiilor speciale mai așteaptă. La fel, reforma sistemului general de pensii, la fel, salarizarea în domeniul bugetar. Despre reforma administrativă nici nu se mai vorbește.

Motivul e simplu. Vin alegerile la anul și orice restructurare de impact a cheltuielilor, fie la nivel central, fie la nivel local, este exclusă. În pachetul inițial erau câteva prevederi privind cheltuielile primăriilor legate de evenimentele sportive și culturale. Au fost eliminate. Primarii sunt intangibili, mai ales când se apropie alegerile.

Reformele de substanță nu se regăsesc nicăieri și nici nu se vor pune în discuție până la sfârșitul anului electoral, scrie în editorial jurnalistul Ion M. Ioniță.

Comandourile AUR și furia societății. Pericolul neolegionar (SpotMedia)

Ce a făcut George Simion la festivalul micului, când a lovit telefonul unui cetățean care, până la urmă, nu făcea decât să îi aplice propria rețetă de hărțuire, nu cred că a fost o simplă ieșire necontrolată și nu este fără legătură cu asaltul asupra SNSPA.

Este foarte probabil să fi intrat într-o nouă etapă, extrem de periculoasă, a politicii preelectorale.

Luni, comandourile AUR au năvălit în SNSPA, amenințându-i pe rectorul Remus Pricopie și decanul Cristian Pârvulescu, dar nu numai. Pliante împărțite studenților îi îndemnau să renunțe la școală și să urmeze “mișcarea”. 

Gestul de acum este o continuare a listelor cu intelectuali trădători pe care le făcea AUR în urmă cu ceva vreme, după cum amintește istoricul Mădălin Hodor.

Cercetătorul Mihai Demetriade, un cunoscător în detaliu al mișcării legionare, consideră “că modus operandi pentru George Simion este preluat, aproape la virgulă, după tacticile Mișcării Legionare.

Nu e vorba aici de nunta simbolică, șantierele camaraderești, ‘faptele bune’ și marșurile tinereții, ci de penetrarea instituțiilor de învățământ și deturnarea misiunii lor. Mișcarea Legionară a făcut și reușit asta, prin înființarea unor structuri emulative în interiorul școlilor și liceelor (Frățiile de cruce) sau universităților (Corpul Studențesc Legionar).

Simion aplică aceeași tactică: distrugerea încrederii în autonomia universitară, politizarea fanatizată a studenților, alături de o sindicalizare violentă a opțiunilor universitare.”

Ceea ce se întâmplă devine foarte periculos, scrie Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Piaţa jocurilor de noroc şi a pariurilor a crescut cu 40% în cinci ani, la 11,7 mld. lei. În ultimul deceniu vânzările companiilor din sector s-au dublat (Ziarul Financiar)

Piața este în fierbere în condițiile în care guvernul a propus o reașezare a acestui sector, printre prevederi fiind și acee că nicio companie nu va putea activa în domeniul jocurilor de noroc dacă nu are sediul fiscal în România.

Românii au lăsat anul trecut 11,7 mld. lei (2,4 mld. euro) în ca­zinouri, în sălile de jocuri de noroc şi online – bani cheltu­iţi pe pariuri -, suma fiind una record, cu circa 15% mai mare decât în anul anterior. Această industrie a crescut puternic în România în ultimii ani (până în 2019 inclusiv şi apoi, din nou, începând cu 2021) pe fondul dezvoltării accelerate în offline, dar şi în online a companiilor active în domeniu, aflăm din ziarul de business.

A contat şi apetitul tot mai mare al consumatorilor pentru astfel de ac­tivităţi care promit câştiguri mari rea­lizate în mod facil. În realitate însă, lucrurile nu stau aşa. Totuşi, mirajul unor bani câştigaţi facil au rotunjit veniturile operatorilor de profil cu 40% în cinci ani. Mai mult, după 2009, piaţa s-a mai mult decât dublat. Ana­liza ia în calcul companiile care şi-au declarat CAEN-ul 9200 - Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri şi care şi-au depus rezultatele financiare pe anii menţionaţi. În cazul anului 2022, e vorba de firme care şi-au depus bilanţul până la 1 iulie 2023.

Ce te califică să fii pus de 9 ori director peste 19 spitale? Să vinzi vin într-un magazin. Și apoi ajungi la DNA (Libertatea)

Cristian Plută, directorul adjunct al ASSMB, reținut de DNA pentru corupție, vindea înainte vin pe strada Berzei, din București. Însă cum a ajuns Plută șef peste spitalele care țin de Primăria Capitalei? Acesta a venit, prin Spitalul Colentina, direct de la o firmă a familiei care în ultimii ani nu mai avea nicio cifră de afaceri declarată.

Libertatea a consultat mai multe documente și vă spune ce făcea acesta la firma Vinexped unde a lucrat 17 ani și de unde s-a considerat că e calificat ca să ajungă la ASSMB.

Administrațiea Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) este instituția care coordonează 19 spitale și 598 de cabinete școlare de medicină generală și stomatologie, din grădinițe, școli gimnaziale, licee și universități.

Plută a fost reținut, apoi arestat pentru 30 de zile pe 19 septembrie 2023, pentru luare de mită.  Plută, spun anchetatorii, a fost cel care a transmis la Primăria București propunerea ca George Cristescu să fie numit șeful Spitalului Colentina, după ce a primit de la el o mită de 20.000 de euro, pe 19 iunie. 

El e acuzat de DNA și că a primit 5% din valoarea unor contracte pentru a favoriza anumite firme să câştige licitaţii organizate de instituţie. Adică 306.439 de lei, aproximativ 60.000 de euro, în urma unui acord-cadru între ASSMB şi asocierea Alpha Max Build-Avision Strategy Consulting.