Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Băsescu nu mai vrea membri Jobbik pe teritoriul României (Evenimentul Zilei)

Ce jocuri face László Tökés la Târgu Mureş (Adevărul) - Ambasada SUA reacţionează la scutul făcut de parlamentari în jurul lui Chiţoiu (Gândul) - De ce se amână începerea lucrărilor la autostrada Comarnic-Braşov? (România Liberă) - Educaţia este în cădere liberă pentru că statul cheltuieşte mai mult pe paznici decât pe profesori (Ziarul Financiar)

Băsescu nu mai vrea membri Jobbik pe teritoriul României (Evenimentul Zilei)

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului să interzică formaţiunea extremistă. Situaţia va fi discutată în CSAT. " În Europa se constată o creştere a partidelor extremiste şi, dacă Ungaria nu îi poate pune sub control, măcar pe teritoriul României nu au ce căuta", a declarat Traian Băsescu, într-o conferinţă de presă ţinută la Palatul Cotroceni.
Afirmaţiile preşedintelui vin la o zi după o serie de incidente produse la Târgu Mureş, unde circa 3.000 de persoane au manifestat în favoarea Ţinutului Secuiesc şi s-au ciocnit cu jandarmii, marşul nefiind autorizat. Liderul UDMR Kelemen Hunor a spus că la aceste manifestaţii au participat persoane venite din Ungaria, membre ale formaţiunii Jobbik.

Ce jocuri face László Tökés la Târgu Mureş (Adevărul)

Europarlamentarul român de origine maghiară László Tökés compară marşul de la Târgu-Mureş, în care s-a cerut autonomia Ţinutului Secuiesc, cu situaţia din Crimeea. Specialiştii în securitate contactaţi de „Adevărul“ spun că această comparaţie nu este deloc întâmplătoare.
Colonelul Filip Teodorescu, fost şef  în Direcţia de contraspionaj, vorbea, în urmă cu câţiva ani, despre legăturile lui László Tökés cu serviciile secrete maghiare din timpul regimului comunist.
Pentru generalul Ioan Talpeş, fost director al SIE, conexiunile nu se opresc doar la Budapesta. Comparaţia România-Crimeea, făcută de Tökés, pune paie pe foc, în condiţiile în care toată Europa priveşte cu suspiciune către Rusia şi fostul KGB.

Ambasada SUA reacţionează la scutul făcut de parlamentari în jurul lui Chiţoiu (Gândul)

"Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege. Toţi demnitarii trebuie să respecte cele mai înalte standarde etice". Acesta a fost răspunsul Ambasadei SUA la solicitarea Mediafax. Camera Deputaţilor a respins, marţi, prin vot secret, cererea privind încuviinţarea urmăririi penale a lui Daniel Chiţoiu. Au votat împotriva solicitării de începere a urmării penale 248 de deputaţi, iar în favoarea cererii s-au înregistrat 108 voturi.
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să solicite Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a lui Daniel Chiţoiu, în dosarul "Carpatica", pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanţelor.

De ce se amână începerea lucrărilor la autostrada Comarnic-Braşov? (România Liberă)

Deşi se cunosc de trei luni numele firmelor câştigătoare ale concesiunii, compania de drumuri întârzie să le nominalizeze oficial, pentru a le da timp să facă rost de bani. Una dintre băncile finanţatoare s-ar fi retras.
Planificate a începe în primăvara acestui an, lucrările de construcţie a autostrăzii Comarnic-Braşov vor mai întârzia, nu se ştie foarte bine până când.

Educaţia este în cădere liberă pentru că statul cheltuieşte mai mult pe paznici decât pe profesori (Ziarul Financiar)

Cu profesori debutanţi care câştigă 800 de lei net pe lună, la jumătatea salariului mediu, 50% dintre elevii de 14 ani nu iau mai mult de nota 5 la matematică şi română, iar dintre absolvenţii de liceu doar jumătate iau bacalaureatul.
Cauzele sunt multiple. Prima este selecţia inadecvată a resurselor umane din sistemul din învăţământ, reflectată în notele de la titularizare, care arată calitatea scăzută a pregătirii profesorilor care intră în sistem. A doua cauză este legată de motivarea cadrelor didactice, iar o altă explicaţie este neaplicarea unui paragraf din legea educaţiei, care spune că profesorul este angajat de şcoală şi că ar trebui tras la răspundere de către directorul şcolii dacă nu performează, lucru care în prezent nu se întâmplă“, a explicat Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei în guvernul Tăriceanu şi preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Educaţiei şi Cercetării.
Calitatea absolvenţilor de gimnaziu, liceu şi facultate este din ce în ce mai scăzută, iar primii care remarcă această tendinţă sunt angajatorii.

 
Revista presei româneşti cu Magda Prelipceanu