Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Je swiss dator vândut (Jurnalul Naţional)

Adevărata problemă pentru cei care au credite imobiliare în franci sau chiar euro (Ziarul Financiar) - Interviu cu Alina Gorghiu: Nu exclud discuții cu Geoană și UNPR pentru moțiunea de cenzură (România Liberă) - Cardul de sănătate, un proiect eşuat. Cine este responsabil (Adevărul) - România MARILOR SPERANŢE. Cum arată acum proiectul de 75 de milioane de euro care ar trebui să rezolve un punct roşu din Capitală (Gândul)

Je swiss dator vândut (Jurnalul Naţional)

Aproape 1.000 de români au protestat ieri în faţa Palatului Parlamentului cerând conversia în lei a creditelor în franci elveţieni. Pe lângă bucureşteni, la protest au au participat oameni veniţi din Iaşi, Bârlad, Constanţa, Cluj sau Călăraşi. Protestatarii scandau “Afară cu francul din ţară”, “BNR, nu uita, asta este vina ta”, “Je swiss dator vândut”.
“Noi i-am ales pe parlamentari, iar ei trebuie să facă ceva pentru noi, şi nu pentru bănci. Avem procese cu băncile, iar justiţia blochează dosarele noastre. Vrem o justiţie corectă pentru că în ultimii ani noi plătim doar ca să ne plătim ratele” a declarat pentru JN Cătălin Voivozeanu, unul dintre organizatorii mitingului.
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, susţine că solicitarea publică de conversie a creditelor din valută în lei este o "fantezie" deoarece "cadrul legal al BNR nu poate fi extins".

Adevărata problemă pentru cei care au credite imobiliare în franci sau chiar euro (Ziarul Financiar)

Drama reală a celor care au credite în franci sau chiar în euro luate în boom nu este creşterea cursului, ci înjumătăţirea valorii proprietăţilor deţinute în garanţie, agravată şi de scăderea veniturilor proprii, pune punctual pe I directorul editorial Cristian Hostiuc.
Pentru cei care au luat credite în franci elveţieni sau euro în perioada de boom, dacă se predau, iar executorul le vinde apartamentul, tot rămân cu o datorie de 30.000-40.000 de euro, dacă nu chiar mai mult, în funcţie de ce a cumpărat fiecare. Dacă valoarea proprietăţii deţinute la zi ar fi fost mai mare decât valoarea creditului, probabil că nu ar fi fost nicio problemă. De aceea lumea este atât de nervoasă şi se uită cu ură la bănci, bancheri, Banca Naţională, guvern etc.
În cea mai bună variantă, dacă economia României creşte nu cu 1-2%, ci cu 5-6% pe an,  ne putem aştepta ca abia peste 10 ani valoarea proprietăţilor şi a veniturilor noastre să crească cu 50-100%.

Interviu cu Alina Gorghiu: Nu exclud discuții cu Geoană și UNPR pentru moțiunea de cenzură (România Liberă)

Alina Gorghiu, copreședinta PNL, crede că un nou guvern îi va lua locul cabinetului Ponta în cursul acestei sesiuni parlamentare, adică până în luna iunie. Deocamdată nu au început însă negocierile propriu-zise, potrivit liderei liberale, ci doar discuții cu fiecare parlamentar în parte.
Negocierile vor demara doar cu programul viitorului guvern pe masă, dar Alina Gorghiu spune categoric că „nu vom negocia voturi contra funcții“.

Cardul de sănătate, un proiect eşuat. Cine este responsabil (Adevărul)

În mai puţin de o săptămână, românii ar trebui să beneficieze de servicii medicale strict în baza cardului de sănătate, document electronic care ar trebui să devină obligatoriu „la purtător”. Deşi peste 90% din asiguraţi au intrat deja în posesia lui, foarte mulţi români nu cunosc beneficiile acestuia şi nu ştiu la ce foloseşte. Specialiştii dau vina pe lipsa unei campanii de informare susţinute, dar autorităţile se apără, motivând că despre cardul de sănătate se vorbeşte încă din 2006.

România MARILOR SPERANŢE. Cum arată acum proiectul de 75 de milioane de euro care ar trebui să rezolve un punct roşu din Capitală (Gândul)

Pasajul de la Piaţa Presei Libere din Capitală este gata în proporţie de 75%, susţin constructorii. În ciuda vremii, muncitorii care lucrează la proiectul de la Casa Presei sapă la tunelul rutier care va străbate intersecţia dinspre Şoseaua Bucureşti-Ploieşti spre Bulevardul Expoziţiei.
Reprezentanţii firmei care execută proiectul spun că pasajul subteran de la Casa Presei va prelua 1700 de autovehicule pe oră, autovehicule pe care le va distribui pe sensurile Mărăşti şi Bulevardul Kiseleff către Arcul de Triumf.
Întregul proiect va avea o lungime totală de 1.134 m. De asemenea, partea carobabilă va avea o lăţime de 8,8 metri pe pe ramura Kiseleff, unde vor exista două benzi, şi o lăţime de 5,5 metri pe ramura Mărăseşti.
 

 
Revista presei româneşti din 26 ianuarie