Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce consecinţe are cruciada anticorupţie? (Adevărul)

Parlamentarii vor SUPERIMUNITATE în faţa DNA (Gândul) - Curăţenia la DNA costă 200.000 de euro pe an (Jurnalul naţional) - CNADNR, un mamut cu 6.000 de angajaţi care nu poate astupa singur nici gropile (Ziarul financiar) - Mercenarii online care pot schimba rezultatele alegerilor (România liberă)

Parlamentarii vor SUPERIMUNITATE în faţa DNA. Deputaţii au strecurat în regulament o prevedere declarată NECONSTITUŢIONALĂ în 2013 (Gândul)

„Aglomerarea” de solicitări venite de la DNA pentru arestarea preventivă a deputaţilor şi senatorilor i-a făcut pe parlamentari să ia măsuri. Altfel spus, deputaţii şi-au pregătit terenul pentru a se putea apăra mai bine în faţa procurorilor anticorupţie, modificând Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel încât procedura de încuviinţare a arestării preventive să fie mult mai grea. Concret, deputaţii vor ca, de acum înainte, toate cererile venite de la DNA să conţină toate „motivele concrete şi temeinice”, modificare pe care, de altfel, parlamentarii au mai încercat să o introducă în urmă cu doi ani şi pe care Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţională. Astfel, spunea CCR în 2013, comisia juridică s-ar transforma într-o instanţă de judecată. Aceleaşi prevederi ar urma să se aplice şi în cazul cererilor de începere a urmăririi penale a miniştrilor-parlamentari.

Ce consecinţe are cruciada anticorupţie? (Adevărul)

Ceea ce se întâmplă în România începe să uimească pe plan mondial, scrie în editorial jurnalistul Ion M. Ioniţă. Nicăieri nu se mai întâmplă ca echipe întregi de miniştri, parlamentari, şefi de partide, preşedinţi de structuri administrative, primari, directori de companii publice să umple aresturile în acelaşi timp, toţi puşi sub acuzaţii de corupţie.
Clasa politică este deocamdată paralizată în faţa acestei acţiuni devastatoare. PSD este cel mai afectat în momentul de faţă, cele mai importante nume aflate pe lista Parchetelor se regăsesc în rândurile partidului condus de Victor Ponta.
Deşi cele mai importante dosare ale momentului, “Microsoft” şi dosarul retrocedărilor ilegale, vizează fosta guvernare PDL, noul PNL, pare să fie mai puţin afectat.
Cele două formaţiuni strâng din dinţi şi aşteaptă întoarcerea vremurilor bune. Dar dacă urgia nu trece? Cine va conduce România?

Curăţenia la DNA costă 200.000 de euro pe an (Jurnalul naţional)

Publicaţia nu se referă la cheltuielile cu salariile procurorilor, ofiţerilor judiciarişti, pentru maşini, sediu, etc -  despre acestea se ştie că se ridică la  2,1 milioane de euro, conform bugetului pentru 2015.
Ziarul a vrut să afle cât costă curăţenia în interiorul instituţiei care face curăţenie engros în România. Frecatul podelelor, paza contra incendiilor, evacuatul resturilor menajere, produsele de curăţenie, punerea foraiberelor şi tunsul ierbii din mica grădină sunt decontate cu 70 675 lei pe lună. Banii sunt trecuţi din bugetul DNA în cel al RAAPPS care asigură aceste servicii. Nota de fundamentare arată că toată oboseala, ca paşii procurorilor dar şi ai cercetaţilor să meargă pe podele făcute lună, costă anual spre 200 000 de euro. Pentru confortul domnilor procurori robotesc 24 de femei de serviciu, instalatori, fochişti, electricieni, tâmplari, lăcătuşi şi alţi harnici meseriaşi.

Compania de stat cu buget de investiţii de 1,5 mld. euro. CNADNR, un mamut cu 6.000 de angajaţi care nu poate astupa singur nici gropile (Ziarul financiar)

Deşi are 6.000 de salariaţi, dintre care jumătate muncitori, CNADNR nu repară nici măcar gropile fără să facă licitaţie publică.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), cu un buget de 1,5 mld. euro anul trecut, adică circa o cincime din întreaga piaţă locală a construcţiilor, este şi cel mai mare jucător din această industrie din perspectiva numărului de angajaţi.

Mercenarii online care pot schimba rezultatele alegerilor (România liberă)

Rolul celor care postează pe site-uri și forumuri mesaje plătite de politicieni poate fi decisiv în cadrul unor alegeri precum cele prezidențiale, ei putând genera până la 10% din intențiile de vot, spun specialiştii. Subiectul aşa-zişilor „postaci“ de pe internet a fost readus în atenţia publică după ce procurorii au aflat că o parte din mita plătită în dosarul „Gala Bute“ ar fi fost folosită pentru finanţarea aparatului de propagandă de pe internet al Elenei Udrea. Postacii de pe internet au fost folosiţi pentru prima dată în România de PSD, în perioada Adrian Năstase.
 

 
Revista presei româneşti din 24 martie