Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Prima mare ratare a preşedintelui Iohannis (Hotnews.ro)

04_daniel-horodniceanu_2b5ae78ceb.jpg

Daniel Horodniceanu, procuror şef DIICOT

4 pași greșiți la numirea noului șef al DIICOT (România Liberă) - Dosarul bancherilor. Banii au ajuns în Monte Carlo şi Caraibe (Jurnalul Naţional) - Portretul baronului la bătrâneţe. Mischie: „La puşcărie m-au primit cu aplauze“ (Adevărul)

Prima mare ratare a preşedintelui Iohannis (Hotnews.ro)

“Presedintele Klaus Iohannis a semnat, marti, decretul pentru numirea procurorului iesean Daniel Horodniceanu in functia de sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism pentru o perioada de 3 ani. Pe semnatura sa, Iohannis a pus intr-o pozitie cheie din sistem un procuror agreat transpartinic tocmai gratie mediocritatii sale. Este primul moment - cheie ratat de seful statului. Daca tot ce i se putea reprosa pana acum erau tacerile, reactiile tarzii sau lipsa lor, acum trecem la fapte, la decizii proaste. Acestea lasa, din pacate, urme institutionale adanci”, consideră jurnalistul Dan Tăpălagă.

“Ce i se poate reprosa, in fond, procurorului Horodniceanu? Aproape totul. Revedeti inregistrarea interviului dat la CSM. Urmariti prestatia deplorabila, raspunsurile precare, atitudinea umila, cautati date despre performantele acestui procuror sters si raspundeti-va sincer daca l-ati fi pus intr-o pozitie atat de importanta, cu tot avizul pozitiv dat de "profesionistii din sistem". Integral pe hotnews.ro.

4 pași greșiți la numirea noului șef al DIICOT (România Liberă)

Preşedintele a semnat, ieri, decretul de numire a lui Daniel Horodniceanu în funcţia procuror-şef al DIICOT, pentru un mandat de trei ani, cu toate că în jurul nominalizării sale au apărut o serie de controverse, atât de natură procedurală, cât și în ceea ce privește fondul activităţii acestuia.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, l-a propus pe Horodniceanu, selectându-l dintr-un grup de șase candidați, după audieri la minister, fără o procedură transparentă. Aşa este legea, dar oficialii europeni au cerut dezbatere publică asupra candidaților, și motivarea respingerii sau acceptării unor candidațI, reamintelte RL. Şi toate aceste modificări puteau fi operate în actul normativ care reglementează numirile în magistratură, Legea 303/2004.

Apoi, propunerea lui Horodniceanu a ridicat semne de întrebare în condițiile în care acesta a fost, anterior, șeful DIICOT Iași. Însă, DIICOT Iași nu a descoperit cazul primarului Gheorghe Nichita, care și-a creat un serviciu secret personal. În cazul edilului PSD, începerea urmăririi penale a fost decisă doar după intervenția structurii centrale a DNA.

Numirea noului șef al DIICOT, apropiat de cercurile PSD, nu este singura situație care dovedește funcționarea „coabitării” Iohannis- Ponta, în ciuda atacurilor reciproce pe tema Codului Silvic. Recent, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea alegerilor  locale, care corespunde intereselor electorale ale PSD. Primarii vor fi aleși dintr-un singur tur, ceea ce avantajează PSD, partid care are cei mai mulți primari în funcție.

Dosarul bancherilor. Banii au ajuns în Monte Carlo şi Caraibe (Jurnalul Naţional)

Caracatiţa creditelor ilegale obţinute de la BRD şi-a întins tentaculele şi a ajuns la nume grele din politică şi afaceri. Elena Udrea, Remus Truică, Adrian Sârbu, Roşca Stănescu se adaugă pe lista celor anchetaţi în 2012. Cea mai mare parte a banilor se regăseşte în iahturi şi apartamente cumpărate în zone exclusiviste, din afara României.

Dosarul bancherilor a fost deschis în anul 2012 după ce structurile de control ale BRD, sosite de la Paris, au descoperit nereguli în acordarea unor credite la două sucursale, cea din Dorobanţi şi cea din Unirii. Instituţiile statului au fost anunţate, iar investigaţiile procurorilor DIICOT au scos la lumină cea mai mare reţea mafiotă care a operat în sistemul bancar românesc. Funcţionari cu rang înalt în instituţiile statului, evaluatori imobiliari, patroni de firme-suveică, notari care legalizau acte ilegale, funcţionari BRD, cu toţii erau la ordinele şmecherilor din politică şi afaceri. Schema după care au acţionat este simplă, creditele erau acordate unor firme-fantomă, în baza unor ipoteci mult supraevaluate. Ulterior, banii erau scoşi din firme şi trimişi în alte conturi.

Portretul baronului la bătrâneţe. Mischie: „La puşcărie m-au primit cu aplauze“ (Adevărul)

„Adevărul“ demarează de luni o amplă campanie despre cel mai important fenomen petrecut în România postcomunistă: lupta împotriva corupţiei. În preambulul acestei incursiuni, publicaţia prezintă portretele unor oameni care au purtat stindardul corupţiei româneşti: baronii locali. Cei care au condus judeţele ţării cu mâna de fier a secretarilor de partid şi care au dirijat, prin forţa banilor adunaţi ilegal, parlamentari, miniştri şi judecători. Iar baronul de azi este Nicolae Mischie, deputat al României vreme de 6 ani, preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj – 8 ani, puşcăriaş la Penitenciarul Târgu-Jiu – un an, pentru trafic de influenţă şi luare de mită

Revoluţia l-a prins în condiţia lui firească: dascăl de provincie, locatar într-un apartament de bloc din Târgu-Jiu. După ’90, însă, Mischie a galopat prin viaţă, devenind parlamentar, şef de consiliu judeţean, doctor în istorie, scriitor, locatar al unei vile cu valoare istorică, om de afaceri.

Azi, Mischie e un pensionar liber şi îşi face raportul propriei vieţi. A înţeles ceva din toate câte i s-au întâmplat? Înţeleg corupţii ceva din lupta anticorupţie? Citiţi în Adevărul.