Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


„Cele mai ieftine medicamente din UE” s-au scumpit la raft (Jurnalul naţional)

medicamente_pixabay.png

Medicamentele ar fi trebuit sa să ieftinească de la 1 iulie
Medicamentele ar fi trebuit sa să ieftinească de la 1 iulie
Image source: 
pixabay.com

Presa internă de joi, 2 iulie, tratează pe larg subiectul crizei din Grecia, stat intrat oficial în incapacitate de plată. Ziarele româneşti scriu, între altele, şi despre ieftinirea medicamentelor de la 1 iulie, în contextul în care multe dintre ele s-au scumpit de fapt precum şi despre criza de formă prin care trece Simona Halep.

Jurnalul Naţional: Cele mai ieftine medicamente din UE” s-au scumpit la raft

De la 1 iulie, teoretic, românii au cele mai ieftine medicamente din Uniunea Europeană, odată cu noua listă de preţuri. Practic, cei care au intrat în farmacii au avut parte de o mare surpriză: au scos mai mulţi bani din buzunar. După mai bine de şase ani şi multe amânări, guvernanţii au anunţat că le dau românilor dreptul de a-şi cumpăra medicamentele la preţurile mici care se practică în celelalte ţări din Uniunea Europeană.

Ieri au intrat în vigoare cele două cataloage naţionale care stabilesc noile preţuri ale medicamentelor de uz uman: unul cu preţurile maximale care pot fi folosite pe teritoriul României (Catalogul Naţional Public al Medicamentelor) şi cel care conţine preţurile ce vor fi decontate de CNAS (Catalogul Naţional al Medicamentelor).

(...)Obligaţi să ridice preţurile până la noile plafoane

În ciuda promisiunilor şi anunţurilor optimiste ale guvernanţilor, bolnavii mai au de aşteptat până să cumpere tratamente mai ieftine. Dimpotrivă, cei care au intrat în farmacii în prima zi a lunii iulie au resimţit o creștere a prețurilor, nu o reducere.

Asta nu pentru că nu ar fi fost actualizate preţurile la raft, cum se spunea la un moment dat, ci pentru că Ministerul Sănătăţii a redus preţul doar la câteva zeci de produse farmaceutice eliberate pe bază de reţetă, compensate sau nu, nicidecum la toate medicamentele de pe piaţă. În general, este vorba de produse farmaceutice scumpe, care se eliberează gratuit pentru pacienții cu boli cronice. În schimb, o serie de medicamente, în special cele care se eliberează la liber și pentru care românii plătesc prețul integral (aşa-numitele ODC-uri, n.n.), au fost scumpite.

Ziarul financiar: Unde s-au dus atâţia bani? În Grecia au intrat în 35 de ani 450 mld. €, dar nu poate să plătească 1,6 mld. € către FMI

Grecia a primit începând cu 1980 fonduri europene de 200 mld. euro, iar după criză 250 mld. euro din bailout-ul de la zona euro şi FMI. Cele 450 miliarde de euro primite de Grecia în ultimii 35 de ani de la UE şi Fondul Monetar Internaţional reprezintă de aproape două ori şi jumătate PIB-ul de acum al ţării, dar cu toate acestea Atena nu este capabilă să plă­tească 1,6 miliarde de euro către FMI. Grecia a devenit astfel prima ţară din lumea dezvoltată care a intrat în default faţă de FMI.

Unde s-au dus atâţia bani? În ceea ce priveşte fondurile primite de la Uniunea Europeană, planificarea proastă, managementul defectuos şi frauda, încurajată de lipsa de supraveghere din partea autorităţilor, au limitat beneficiile pentru economie.

Notorii în Grecia sunt poveştile cu fermierii din regiunile sărace care şi-au luat maşini de lux din fondurile europene destinate dezvoltării agriculturii. Autorităţile nu au făcut niciun efort mai serios pentru a verifica modul în care fondu­rile europene au fost gestionate în ultimele decenii.

Şi unde s-au dus banii de bailout? Mai puţin de 10% din bani au fost folosiţi de guvern pentru reformarea eco­nomiei şi pentru protejarea socie­tăţii.

(...) Peste 48 mld. euro au fost folosite pentru salvarea băncilor greceşti, forţate să înghită pierderi, ceea ce le-a slăbit capacitatea de a se proteja pe sine şi de a-i proteja pe deponenţi.

Alte 140 de miliarde de euro au fost cheltuite pe plata datoriilor şi dobânzilor originale.

Adevărul: Dean Thompson: „SUA vor sprijini România şi în următorii 135 de ani, chiar şi după aceea. Absolut!“

Ambasada Statelor Unite la Bucureşti şi autorităţile române au marcat în ultimele zile 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. În afara acestor manifestări, românii au constat creşterea prezenţei militare americane pe teritoriul ţării noastre, în contextul punerii în aplicare a măsurilor decise de NATO ca urmare a acţiunilor Rusiei şi a noilor ameniţări de securitate din zonă. Ştiri pe aceeaşi temă Însărcinatul cu afaceri al SUA, Dean Thompson, despre anchetele pe ban...

Parteneriatul strategic româno-american este, însă, mult mai complex decât aspectul militar. Care sunt perspectivele acestui parteneriat şi care va fi în continuare implicarea Statelor Unite în relaţia cu România, de la alianţa militară la lupta împotriva corupţiei şi economie sunt temele abordate în interviul pe care Dean Thompson, însărcinat cu afaceri ad-interim al SUA la Bucureşti, l-a acordat ziarului Adevărul cu puţin timp înaintea sărbătoririi Zilei Independenţei Statelor Unite. Componenta militară este doar o faţetă a unei relaţii SUA-România incredibil de puternice, spune Dean Thompson.

România liberă: 9 din 10 promisiuni ale lui Oprescu s-au dovedit mincinoase

Dacă faci o analiză a platformei-program cu care Sorin Oprescu a câştigat al doilea mandat la Primăria Bucureştiului, vei constata că, dacă ar fi fost pusă în practică, ar fi rezolvat toate problemele de infrastructură ale oraşului. Cele mai multe dintre promisiuni s-au dovedit însă simple fantezii. În acelaşi timp, la Primăria Capitalei ies la iveală tot mai multe cazuri de corupţie.

Ultimele cazuri de corupție din Primăria Capitalei – doi angajați importanți au fost prinși în flagrant în iunie în timp ce primeau șpagă pentru modificarea unor planuri urbanistice – ne-au motivat să verificăm care au fost proiectele cu care Sorin Oprescu și-a recâștigat scaunul de primar în 2012 și, mai ales, pe câte dintre acestea le-a terminat, trei ani mai târziu. Bilanţul arată sumbru: doar 10% din promisiunile urbanistice asumate de Sorin Oprescu au fost duse până la capăt ori sunt în curs de finalizare. Restul au rămas pe hârtie. Parcările subterane, pasajele subterane, sălile de sport sau Esplanada nici măcar nu au fost începute, deși  în platforma-program a primarului termenele avansate au fost cu mult depășite.

Gazeta sporturilor: A fost constantă, acum şovăie. De ce?

Românca a pierdut marţi în faţa Janei Cepelova şi bifează al doilea turneu consecutiv de Mare Şlem în care iese foarte devreme. Coincidenţă sau nu, sînt exact cele două la care anul trecut a obţinut rezultate extraordinare.

(...)Fostul antrenor al Simonei, Wim Fissette, explica fluctuaţiile din jocul fetelor, spunînd că sînt cauzate de hormoni. Indiferent că e așa sau nu, la feminin rezultatele consistente pe o perioadă mai lungă sînt o raritate.

Românca a propus un model asemănător cu cel al lui Caroline Woznacki în perioada în care a ajuns numărul unu mondial. Daneza era atunci mereu măcar în "sferturile" sau semifinalele oricărui turneu la care lua parte.Tocmai de aceea căderea este atît de îngrijorătoare.

Dintr-o dată, linia care urca şi tot urca a luat-o la vale. Simona a ajuns la doar un pas de vîrf, cel mai greu de atins, cîştigarea unui trofeu de Mare Şlem şi urcarea pe primul loc al ierarhiei mondiale. Toate aceste performanţe au adus cu ele o presiune mare.

 
Revista presei româneşti de joi, 2 iulie 2015