Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cifrele acuză. Demnitarii României au cele mai nesimţite salarii din Europa (Adevărul)

ziare.jpg

Cifrele acuză. Demnitarii României au cele mai nesimţite salarii din Europa
Sursa imaginii: 
adevarul.ro

Efectul Dragnea? Rectificarea bugetară ţinteşte alegerile din 2016 (România Liberă) - Verificați comisioanele la depozite (Evenimentul Zilei) - Cei 15 clujeni curajoşi care au decis să ia agricultura de la CAP (Gândul) - 30 de eliberaţi condiţionat în fiecare zi (Jurnalul Naţional)

Cifrele acuză. Demnitarii României au cele mai nesimţite salarii din Europa (Adevărul)

Triplarea lefurilor pentru înalţii demnitari duce România în topul statelor europene cu cea mai mare diferenţă salarială dintre oamenii de prim-rang şi cetăţeanul de rând. Aproape nouă salarii medii pe economie intră lunar în conturile preşedintelui Klaus Iohannis şi ale premierului Victor Ponta. Nicio altă ţară europeană nu egalează „performanţa“ României.

Preşedintele bulgar câştigă lunar 2.950 de euro adică 6,8 salarii medii pe economie. Podiumul este încheiat de Ungaria, unde premierul Viktor Orban câştigă 4.910 euro, echivalentul a 6,2 salarii medii pe economie.  Nici Grecia, o ţară aflată în colaps financiar, nu stă rău din punctual de vedere al demnitarilor. Premierul Tsipras are un venit lunar de 7.123 de euro, adică 5,6 salarii medii pe economie.

În Franţa, preşedintele şi premierul au, din 2012, salariile reduse cu 30%.

Adevărul publică situaţia din 16 ţări membre UE, atât din Vestul Europei, cât şi din Europa Centrală şi de Est.

 

Efectul Dragnea? Rectificarea bugetară ţinteşte alegerile din 2016 (România Liberă)

Publicarea ordonanței privind rectificarea bugetară a relevat faptul că, peste noapte, Ministerul Dezvoltării Regionale a primit 3,6 miliarde lei pentru cofinanțarea proiectelor europene, dar mai ales pentru deja celebrul Program Național de Dezvoltare Locală. Dincolo de majorarea deficitului bugetar, se ridică numeroase întrebări legate de modul în care a fost luată decizia și de repartizarea netransparentă a banilor.

Prima întrebare care se pune este de ce au fost operate aceste modificări la un interval de doar patru zile de la publicarea proiectului rectificării? Adică, în cele patru zile menționate, nu s-a schimbat nici ministrul de Finanțe, nici ministrul Dezoltării și nici premierul, ca să putem crede că s-a schimbat brusc modul de abordare fiscal-bugetară.

Singurul lucru cert care s-a întâmplat între 24 iulie (data publicării proiectului rectificării) și 28 iulie (data ședinței de Guvern) este convocarea la PSD a ministrului Teodorovici, spre a explica social-democraților și, mai ales, lui Liviu Dragnea de unde se taie bani și, mai ales, unde se duc.

 

Verificați comisioanele la depozite (Evenimentul Zilei)

Persoanele cu venituri mici, care apelează la bănci pentru că sunt sigure, dar nu știu când vor avea nevoie de bani, deschid un depozit doar pentru câteva luni. Surpriza vine la final, când pot retrage mai puțini bani decât au depus. De vină sunt comisioanele. Circa 90% din băncile de pe piață sunt în această situație. Există însă și instituții care oferă randamente bune și nu practică comisioane.

 

Cei 15 clujeni curajoşi care au decis să ia agricultura de la CAP (Gândul)

La 25 de ani de la demolarea - la propriu şi la figurat -, în proporţie de 99,5 la sută, a cooperativelor agricole socialiste, câţiva români, împinşi de la spate de americani, au curajul să reînfiinţeze COOPERATIVA. 15 producători agricoli – membri fondatori -, din comunele clujene Apahida, Jucu şi Bonţida, împreună cu Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, în parteneriat cu Fundaţia Româno-Americană, au înfiinţat, în 2013, Cooperativa Agricolă „Lunca Someşului Mic”, o afacere care, în numai doi ani, a intrat pe profit. Şi, ca o primă recunoaştere a curajului acestor oameni, Ambasada SUA a premiat asociaţia cu distincţia „Antreprenorul lunii martie”.

 

30 de eliberaţi condiţionat în fiecare zi (Jurnalul Naţional)

Cele peste 10.000 de locuri lipsă în penitenciare şi recordul de condamnări ale României la CEDO par a fi cauza îmblânzirii pedepselor şi a eliberării condiţionate pentru condamnaţii cu fapte de violenţă. Deşi mulţi dintre cei eliberaţi recidivează, programele de educare şi reintegrare sunt considerate în rapoartele oficiale, eficiente.

În 2014, România a înregistrat un record de 87 de condamnări la CEDO, dintre care cele mai multe procese au fost pierdute pentru condiţiile de detenţie. Daunele totale: 1.565.275 euro. Statul cheltuieşte lunar 512 lei cu fiecare deţinut.