Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Preţurile alimentelor încep să crească (Ziarul Financiar)

furt-alimente.jpg

Laptele, carnea şi băuturile răcoritoare au preţuri mai mari cu 5% până la 30% faţă de iunie

Cât ne costă seceta de anul acesta (România Liberă) - Cât de târziu se depistează bolile psihice în România (Jurnalul Naţional) - Legislația secretă după care este condusă România (Evenimentul Zilei)

Preţurile alimentelor încep să crească. Laptele, carnea şi băuturile răcoritoare au preţuri mai mari cu 5% până la 30% faţă de iunie (Ziarul Financiar)

Preţurile alimentelor au început să crească faţă de acum două luni, atunci când măsura reducerii de TVA la alimente de la 24% la 9% a intrat în vigoare, astfel că în unele reţele de magazine sunt produse care au preţuri majorate chiar şi cu 30%, arată Indexul Alimentar al ZF, care a luat în calcul un coş cu 21 de produse din trei magazine online.

Cele mai vizibile creşteri le-au consemnat în perioada 8 iunie - 4 august laptele, carnea de pui, salamul şi apa minerală.

„Preţurile acestea nu pornesc de la producător “, spune un manager din industria alimentară.

Niciunul dintre cei trei retaileri nu a răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF cu privire la motivul creşterii preţurilor anumitor alimente.

Avansul preţurilor vine după o perioadă în care magazinele au fost sub atenta supraveghere a mai multor instituţii precum Consiliul Concurenţei, Protecţia Consumatorului sau ANAF, însă lipsa unui monitor al preţurilor face dificilă urmărirea apli­cării reducerii de TVA.

 

Cât ne costă seceta de anul acesta (România Liberă)

România plânge şi în 2015, după ploaie. Agricultura noastră pare azi îngenuncheată, încă o dată de capricciile vremii, ca şi în urmă cu un an, cu cinci ani, cu 20 de ani. Şi totuşi nu pe natură trebuie să dăm vina. Ci pe faptul că, de 26 de ani încoace, nu ştim să ne organizăm. Nu avem un sistem naţional de irigaţii. Aşa cum constata un fermier ne oprim la nivelul proiectelor. Cel mai bun exemplu este canalul Siret-Bărăgan, nici acum terminat, deşi primele planuri asupra acestei amenajări hidrografice au apărut încă din 1992. Canalul acesta ar fi asigurat apa, prin irigaţii, pentru motorul agriculturii româneşti, Bărăganul, sporind producţia de cereale.

Specialiştii spun că, în acest moment, doar 30% din cele 700.000 de hectare dotate cu sisteme de udare sunt şi irigate efectiv. Foarte puţin, pentru necesităţile unei ţări cu 9 milioane de hectare de teren agricol.

Sunt organizaţii ale fermierilor estimează că pagubele, la nivel naţional, vor fi de două miliarde de euro.

 

Cât de târziu se depistează bolile psihice în România (Jurnalul Naţional)

Într-o singură lună, în Bucureşti, 1.400 de oameni sună la 112 raportând probleme de sănătate mintală. Este nevoie de instalarea unei astfel de crize pentru ca o persoană să intre în atenţia specialiştilor, deşi simptomele ar putea fi depistate şi remediate mult mai devreme.

Din 11.000 de medici de familie, doar 500 sunt antrenaţi să recunoască o boală mintală.

Atacul de panică este experimentat anual, cel puţin o dată, de 30% până la 40% din populaţie, potrivit OMS.

 

Legislația secretă după care este condusă România (Evenimentul Zilei)

Legislația clasificată se adoptă prin intermediul Hotărârilor de Guvern. Aceasta înseamnă că prevederile respectivelor HG nu sunt cunoscute nici măcar de toți membrii Executivelor care le adoptă. Anual sunt zeci de astfel de acte normative pentru care nu se publică în Monitorul Oficial nici măcar titlul Hotărârilor de Guvern.

În ultimii ani, media HG-urilor secrete a fost 30, însă peste 30% din deciziile luate de Executivul condus de Petre Roman, în 1990, sunt secrete și în acest moment.

Dacă în majoritatea statelor aceste decizii secretizate se fac publice după un număr de ani (între 20 și 50 de ani), la noi acestea riscă să moară secrete.