Românii, insensibili la criza refugiaţilor (Adevărul)

De ce România nu e atractivă pentru imigranţi (Adevărul)

Cel mai fierbinte subiect la nivel internaţional, criza refugiaţilor sirieni care iau cu asalt Europa, are ecouri firave în România. Dinspre zona politică n-a venit nicio reacţie coerentă, iar oamenii de rând sunt complet dezinteresaţi de subiect.  

Reporterii Adevărul au ieşit în stradă şi au încercat să adune câteva păreri. Majoritatea tinerilor spun că nu se mai uită la televizor şi că nu sunt la curent cu problema refugiaţilor, iar cei care au urmărit subiectul cred că România ar trebui să primească imigranţi sirieni.

Chiar dacă românii sunt primitori, refugiaţii sirieni nu au prea multe motive să profite de această ospitalitate. Nivelul economic scăzut din România, barierele legate de limba română, poziţionarea geografică şi lipsa unui ajutor real sunt doar câteva dintre motivele pentru care imigranţii nu se înghesuie să vină la noi în ţară. Aceştia evită chiar şi să tranziteze ţara noastră, nu doar din cauza aşezării geografice, ci mai ales din cauza infrastructurii deficitare, afirmă specialiştii, care nu se aşteaptă la un val de imigranţi, în ciuda afluxului pe care-l întâmpină ţările occidentale în ultimele zile.

Criza refugiaţilor alarmează România (Jurnalul Naţional)

Viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a convocat joi, 27 august 2015, începând cu ora 15.00, la sediul Guvernului României, o şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

Şedinţa are ca temă evaluarea riscurilor privind posibilul impact de securitate urmare a creşterii fenomenului imigraţionist la frontierele României.

Cel mai mare dezastru din asigurări. Falimentul Astra: 1.400 de salariaţi, 500 de milioane de lei active, 1,8 milioane de clienţi (Ziarul Financiar)

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a pus ieri capăt unei istorii de 25 de ani, prin decizia de dizolvare a companiei şi deschidere a procedurii de faliment în cazul Astra Asigurări, compania omului de afaceri Dan Adamescu, care până acum doi ani era cel mai mare asigurător din piaţă.

Falimentul Astra lasă 1.400 de angajaţi fără un loc de muncă şi 1,8 milioane de clienţi în incertitudine privind recuperarea integrală a despăgubirilor. Active în valoare de peste 500 milioane de lei vor fi scoase la vânzare.

Dan Adamescu, proprietarul Astra, cataloghează decizia ASF drept o lovitură la adresa proprietăţii private care în opinia lui a ajuns doar un „moft“.

Apa care ucide bebeluşii. Harta zonelor toxice din România (Evenimentul Zilei)

„Evenimentul zilei” vă prezintă, în serial, zonele în care apa este inamicul principal al omului, atacându-l periculos chiar de la naștere. 73 de copii, cu vârsta până într-un an, au ajuns în spital, în 2014, din cauza apei înveninate cu substanțe toxice. Poluarea apelor este un efect al zecilor de ani în care terenurile agricole au fost îngrășate cu produse pe bază de azot, spune reprezentantul în România al Organizației Mondiale a Sănătății

În județul Galați, spre exemplu, în nouă localități care nu dispun de rețea centralizată de alimentare cu apă există 14.549 de fântâni, din care publice sunt 3.604. Aici, apa este contaminată cu fier, amoniac, turbiditate.

Ce vrem cu Republica Moldova? (România Liberă)

"Românii nu au daruri pentru ziua Republicii Moldova (27 august), iar la masa aniversară, ca semn de prețuire, a fost trimis Victor Ponta, oficialul român pe care n-ar vrea să-l întâlnească niciun lider onorabil și pe al cărui cuvânt nu mai mizează nimeni, nici măcar tovarășii săi de partid", scrie redactorul şef adjunct Sabina Fati în editorial.

"Victor Ponta crede că mergând la Chișinău de ziua națională a R. Moldova își poate cârpi aura de lider și se poate simți din nou ca un adevărat om de stat. Premierul român, acuzat de corupție și trădat de fruntașii PSD nu a avut, însă, niciodată cu adevărat priză la publicul de dincolo de Prut..."

"Dacă România ar fi vrut cu adevărat să facă ceva pentru R. Moldova, atunci ar fi investit mai mult în infrastructura comună, ar fi construit linii electrice puternice prin care să poată vinde curent electric moldovenilor, dependenți de energia pe care o cumpără din Transnistria. Acesta ar fi putut deveni un proiect geopolitic al României, pentru că R. Moldova, cumpărând curent de la separatiștii pro-ruși nu face decât să subvenționeze în mod indirect acest regim ilegitim. Nici conducta de gaz Iași-Ungheni nu e bine gândită, fiindcă nu a fost concepută pentru a înlocui dependența de Rusia, ci doar pentru a relativiza și mai mult lucrurile".