Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum a rezolvat România problema refugiaților chilieni, coreeni și armeni (România Liberă)

ziare.jpg

Blocurile chilienilor din București reprezentau un element exotic în România comunistă
Sursa imaginii: 
romanialibera.ro

Rictusul preşedintelui Iohannis (Gândul) - România, în ofsaid în criza imigranţilor din UE. Ce şanse de succes are opoziţia preşedintelui Iohannis la planul Juncker (Adevărul)

Rictusul preşedintelui Iohannis (Gândul)

"În cel mai important moment al politicii sale externe, odihnitul preşedinte al României dă dovadă de o inexplicabilă rigiditate", scrie Lelia Munteanu, senior editor al ziarului Gândul.

(Şeful statului – n.red.) "A spus NU unui număr mai mare de 1785 de refugiaţi, NU rămâne. Acesta va fi mandatul României la reuniunea de luni a  Consiliului de Justitie si Afaceri Interne: NU.

Cu calm şi civilitate, pe buze cu obişnuitul său rictus, Klaus Iohannis nu acceptă cote obligatorii.

Pătruns de valoarea fundamentală a europenităţii, omenia, preşedintele României gafează cu empatie: ”Aici nu vorbim de cifre. În primul rând vorbim de oameni şi nu de piese care trebuie numărate”.

Tocmai fiindcă vorbim despre oameni care au scăpat din ghearele morţii şi cer adăpost, poziţia îmbăţoşată a preşedintelui Klaus Ioahnnis va fi fiind pe placul xenofobilor de conjunctură, însă României acest tip de solidaritate condiţionată îi poate periclita, pe termen mediu, poziţia în Uniunea în care cu noroc chior am fost primiţi în 2007".

 

România, în ofsaid în criza imigranţilor din UE. Ce şanse de succes are opoziţia preşedintelui Iohannis la planul Juncker (Adevărul)

Preşedintele Klaus Iohannis se împotriveşte cotei de imigranţi impusă României de către Comisia Europeană. Decizia finală va fi luată peste câteva zile, la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, unde mai există ceva loc de negociere.

La prima vedere, pare că România se opune deciziei liderilor europeni, ceea ce înseamnă că va vota împotrivă la Consiliul JAI. Însă votul României contează puţin spre deloc, pentru că deciziile în Consiliul JAI se adoptă cu o majoritate calificată (vot favorabil din partea a 55 % din statele membre, care să însumeze minimum 65% din populaţia Uniunii). Iar în acest moment, în afara României, mai există numai o mână de ţări care se opun cotelor obligatorii. „Cehia, Slovacia, Polonia şi Cipru nu acceptă planul Juncker.  Deocamdată. Cred că o vor face tacit, sub presiune germană. Dar nu e sigur, fiecare zi şi fiecare mie de refugiaţi pot schimba atmosfera în Germania“, este de părere europarlamentarul PNL Traian Ungureanu.

 

Cum a rezolvat România problema refugiaților chilieni, coreeni și armeni (România Liberă)

În timp ce dezbaterile legate de problema refugiaților din Orient sunt în toi, tot mai puțini oameni își aduc aminte de faptul că, în trecut, România a rezolvat exemplar problema refugiaților veniți de pe alte continente. De fiecare dată, a fost vorba de câteva mii de oameni care și-au găsit în România salvarea. Cifrele sunt perfect comparabile cu cele aflate azi în dezbaterea publică.

Peste 3.000 de chilieni au ajuns în România în anii 1970, după lovitura de stat din 11 septembrie 1973. Au fost cazați în principal în București. În cartierele Militari și Drumul Taberei existau șase blocuri locuite în întregime de chilieni. Refugații din America de Sud s-au integrat ușor în societatea românească.

Un alt episod în care România a fost o gazdă primitoare pentru refugiați a fost în anii 1950. E vorba de mii de orfani din timpul războiului dintre cele două Corei. Copiii erau trimiși cu trenul, iar călătoria dura 10 zile. Mulți dintre ei ajungeau într-o stare fizică proastă și au trebuit să fie internați, la sosire, direct în spital. Primele trenuri cu copii au ajuns în România în anul 1952. Aproximativ 1.000 dintre acești refugiați erau elevi de liceu sau studenți. Copiii au fost repartizați în mai multe centre, cei mai mulți în București, dar și în Târgoviște, la fosta școală militară de elită de la Mănăstirea Dealu. Profesorii lor își aduc aminte că acești copii duceau o viață spartană.

Cititţi în RL şi despre exodul armenilor, de la finalul primului război mondial. Articolul aminteşte că au existat și alte situații în care România și-a deschis porțile în fața refugiaților, cum ar fi cazul refugiaților greci din timpul războiului civil din această țară, însă aceștia erau refugiați europeni, mult mai ușor de integrat.

 
Revista presei româneşti - 11 septembrie