Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


ANI caută averile din străinătate ale funcționarilor și demnitarilor (România liberă)

Parlamentul, afacere de familie. De ce și-au angajat aleșii rudele: Sora lucra voluntar, soția îi era șofer (Evenimentul Zilei) - Cum îi ajută pacienţii pe unii medici să fure (Jurnalul naţional) - Care este preţul corect pentru recuperatorii de creanţe (Gândul) - Ce caută Alexandru Arşinel în UNPR: securizarea postului de director (Adevărul)

ANI caută averile din străinătate ale funcționarilor și demnitarilor (România liberă)

Zeci de parlamentari au fost declaraţi incompatibili sau în conflict de interese, investigaţiile ANI ducând inclusiv la condamnarea unora dintre aleşi la închisoare cu suspendare, la confiscarea veniturilor dovedite ca ilicite sau la demiterea din funcţie a unor demnitari. Totuşi, instituţia nu a scăpat de pericolul amputării în Parlament a atribuţiilor sale, după cum recunoaşte şi vicepreşedintele agenţiei, Bogdan Stancu. Acesta conduce interimar ANI, după plecarea lui Horia Georgescu ca urmare a implicării într-un dosar penal, şi se numără totodată printre cei opt candidaţi la concursul pentru ocuparea postului vacantat de Geogescu.

 

Parlamentul, afacere de familie. De ce și-au angajat aleșii rudele: Sora lucra voluntar, soția îi era șofer (Evenimentul Zilei)

Deputații și senatorii prinși de ANI au explicații năstrușnice pentru faptul că le-au găsit de lucru în Legislativ, pe banii contribuabililor, copiilor, fraților sau soțiilor.

Președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, deputatul ALDE Bogdan Ciucă, a spus că și-a angajat sora pentru că nu mai dorea nimeni altcineva să lucreze gratuit la cabinetul său. „Toate persoanele angajate la biroul meu cu contract de colaborare își donau venitul către ONG-uri. Cu documente! Unii donau chiar mai mult”, a susținut Ciucă, explicând că banii mergeau către asociații precum cea a surzilor. El a arătat că, în consecință, puțini mai doreau să facă „voluntariat”, așa că a fost nevoit să o angajeze pe sora sa. Președintele Comisiei juridice a spus că a întrerupt contractul cu sora sa atunci când a văzut că interpretarea „se duce dincolo de spiritul legii”.

 

Cum îi ajută pacienţii pe unii medici să fure (Jurnalul naţional)

Mai mulţi pacienţi reclamă faptul că medicii le solicită şi păstrează cardurile de sănătate şi PIN-ul, deşi este ilegal. Alţii, în special bătrânii, nu ştiu să le folosească sau uită codul de acces şi le lasă din proprie iniţiativă în cabinetul medicului.

Deşi menit să blocheze decontările de servicii fictive şi medicamente în numele asigu¬raţilor, până acum, cardul de sănătate a blocat doar activitatea cabinetelor şi spitalelor, dar şi dreptul constituţional la asistenţă medicală al pacienţilor. În schimb, pentru grupurile infracţionale din sistemul medical, acesta nu a fost o piedică. Luna trecută,13 persoane-medici, farmacişti şi funcţionari ai Caselor de Asigurări de Sănătate - au fost reţinute, într-un dosar al decontărilor ilegale de reţete, care au continuat şi după introducerea documentului electronic.

Bătrânii nefamiliarizaţi cu noile tehnologii, bolnavii psihic şi analfabeţii - incapabili să folo¬sească documentul electronic implementat de guvernanţi-, sau persoanele nedeplasabile, cărora li se acordă îngrijire la domiciliu, sunt, în general, categoriile de asiguraţi prin care a fost furat bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Şi este furat în continuare, cu tot cu card.

 

Care este preţul corect pentru recuperatorii de creanţe (Gândul)

“Până la urmă un rinichi nu ar fi mare lucru, ca să scăpaţi de datorie. Se poate trăi cu unul singur”. Este un fragment dintr-o discuţie care ar fi avut loc între un restanţier la bancă şi un recuperator de credite. Sute de români cu restanţe la credite sunt hărţuiţi zi şi noapte de unii dintre recuperatorii de creanţe. Totul ar putea lua sfârşit în cazul în care un proiect de lege adoptat marţi de Senat va trece de Camera Deputaţilor şi se va transforma în lege, dau asigurări autorii iniţiativei parlamentare.

Proiectul va tăia din elanul celor 194 de firme de colectare de debite din România. În executare silită sunt aproximativ 3 milioane de români şi există circa 700.000 de dosare de cesiune de creanţă.

 

Ce caută Alexandru Arşinel în UNPR: securizarea postului de director (Adevărul)

Actorul Alexandru Arşinel a intrat în Uniunea Naţională pentru Progresul României cu o lună şi jumătate înainte să-i expire mandatul de director al Teatrului „Constantin Tănase“, instituţie aflată în subordinea Primăriei Capitalei, condusă interimar de Ştefănel Marin, membru UNPR.

 
Revista presei româneşti - 15 octombrie 2015