Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cronica unui vot în premieră: cum au decis deputaţii că Udrea poate fi reţinută, dar nu arestată (Gândul)

udrea.jpg

Cronica unui vot în premieră: cum au decis deputaţii că Udrea poate fi reţinută, dar nu arestată

Vin refugiaţii! România se pregăteşte să primească prima tranşă din cota obligatorie. Cât de pregătit este Guvernul (Adevărul) - „Omul Gazprom“, trimis să apere interesele energetice ale României (România liberă) - Radu Cosaşu împlineşte astăzi 85 de ani (Gazeta sporturilor)

Cronica unui vot în premieră: cum au decis deputaţii că Udrea poate fi reţinută, dar nu arestată (Gândul)

O situaţie în premieră în Parlament a produs un adevărat haos şi la o decizie unică până acum. După ce au încuviinţat începerea urmăririi penale, deputaţii au decis că Elena Udrea poate fi reţinută, dar nu arestată. Şi asta pentru că, pentru prima oară la în plen, într-un astfel de caz, s-au dat voturi separate: unul pentru reţinere, altul pentru arestare. Până acum, doar în comisia juridică lucrurile au fost tranşate aşa, dându-se voturi separate, în plen solicitările fiind votate la pachet. Din conducerea Camerei Deputaţilor, Niculae Mircovici, susţine că s-a ajuns la „o stare de anormalitate”, punându-se presiune pentru asemenea decizii. În mod normal, spune el, cererile de reţinere şi arestare ar trebui să fie transmise Parlamentului abia după ce acesta încuviinţează începerea urmăririi penale şi nu simultan. Oricum, a precizat el, „în cazul doamnei Udrea au fost lucrurile exagerate”, susţinând că de acum încolo toate cererile de reţinere şi arestare vor trebui votate separat.

 

Vin refugiaţii! România se pregăteşte să primească prima tranşă din cota obligatorie. Cât de pregătit este Guvernul (Adevărul)

Guvernul a demarat procedurile pentru a prelua primii 300 de refugiaţi din cota impusă de Comisia Europeană. Imigranţii ar trebui să ajungă în taberele din România spre sfârşitul lunii noiembrie, iar autorităţile române par a fi pregătite de mică ciocnire a civilizaţiilor.

Ieri, ministerul Educaţiei a propus acordarea a 500 de burse de studiu pentru refugiaţi, dintre care 100 pentru medicină şi 400 pentru inginerie şi petrol-gaze. Bursele vor acoperi în întregime taxele de studiu, cazare şi trei mese pe zi, plus transport, asistenţă medicală şi o sumă lunară de bani pentru asigurarea strictului necesar. Înainte de începerea studiilor, refugiaţii vor urma cursuri de limba română timp de un an, cum fac toţi studenţii străini. Pe lângă accesul la educaţie, refugiaţii vor primi un card special de sănătate, pentru asistenţă medicală, dar şi acces la servicii bancare.

Comisia Europeană pregăteşte un nou mecanism de relocare a refugiaţilor bazat pe procente obligatorii, nu pe cote, cum a fost până acum. Procentul revenit României ar urma să fie de 3,9% din numărul total de refugiaţi, ceea ce înseamnă că vom primi de patru ori mai mulţi imigranţi decât a stabilit iniţial UE. România ar putea înghiţi încă 20.000.

 

„Omul Gazprom“, trimis să apere interesele energetice ale României (România liberă)

Pesedistul Iulian Iancu, al cărui nume apare în telegramele WikiLeakes din 2008, fiind considerat drept un personaj „controlat de Gazprom“, va reprezenta România la Agenţia Europeană a Reglementatorilor în Energie, începând cu ianuarie 2016. Iulian Iancu este urmărit penal în dosarul fostului judecător constituțional Toni Greblă.

Nominalizarea lui Iancu este o gafă a Guvernului în condiţiile în care ACER este o instituţie de maximă importanţă, iar Iulian Iancu este un personaj controversat, bănuit de jocuri făcute în favoarea Gazprom, compania naţională de gaze a ruşilor, interesată să ţină în mână întreaga Europă. Potrivit propriei prezentări, ACER, agenţie europeană cu sediul la Liubliana – Slovenia, răspunde de “completarea si coordonarea activităţii regulatorilor naţionali din domeniul energiei (în cazul României ANRE – n.red.) în direcţia creării unei pieţe unice a electricităţii şi gazelor naturale“.

 

Radu Cosaşu împlineşte astăzi 85 de ani (Gazeta sporturilor)

„Important e că nu m-am plictisit pe pământ”. Cu ocazia împlinirii a 80 de ani, Radu Cosaşu s-a destăinuit, fără să ştie, în faţa publicului. A recunoscut că e ipohondru, că toată viaţa a făcut ce i-a plăcut, că e "un om normal într-o lume anormală", a explicat de unde vine dragostea faţă de sport şi de ce şi-a schimbat numele din Rohrlich în Cosaşu.

Gazeta îi dedică trei pagini de colecţie, între care un text apărut în ziarul "Sportul"din 30 octombrie 1969, sub pseudonimul de atunci al scriitorului, "Belphegor". Rubrica se numea "TELEcronică", titlul original e "Dorul de Manea, pe stânga.."

 

 
Revista presei româneşti - 29 octombrie 2015