Guvernul Cioloș - o șansă și un risc major (Evenimentul Zilei)

Guvernul Cioloș - o șansă și un risc major (Evenimentul Zilei)

Pentru  ziaristul Silviu Segiu e neclar deocamdată, dacă desemnarea lui Dacian Cioloș pentru funcția de premier este un lucru bun sau rău. “CV-ul său impresionant, funcțiile înalte ocupate la Bruxelles sunt pentru mulți certitudinea că președintele Klaus Iohannis a făcut alegerea corectă. Vom vedea. Este foarte important cine va face parte din cabinetul său și ce obiective de guvernare își va propune. Și, mult mai important, cum va reuși să le ducă la îndeplinire negociind cu partidele politice. Pentru că jobul său la Palatul Victoria nu va fi deloc simplu. Partidele vor sta în permanență la pândă. Îi vor da votul de învestitură, dar îl vor ține sub supraveghere… PNL și PSD vor încerca să blocheze în Parlament orice demers al guvernului tehnocrat care le pune în pericol interesele politice.

Dacă acest guvern va dezamăgi, cel care va deconta masiv eșecul va fi președintele Klaus Iohannis. Politicianul cu cea mai mare legitimitate populară, poate singurul, își va pierde din influență.

Mai grav, un eșec al Cabinetului Dacian Cioloș va relegitima actuala clasă politică, atât de hulită în aceste zile. De aceea este foarte important ca prestația noului Executiv să răspundă așteptărilor societății, iar această energie să fie captată de o formațiune politică nouă, care să candideze în alegerile viitoare și să obțină un scor important”. Integral în EVZ.

Cinci probleme majore ce pot deveni un „pat al lui Procust” pentru viitorul premier (Ziarul Financiar)

“Prima dintre problemele ce le ridică instalarea unui nou guvern în actuala conjunctură este: cum vor arăta viitoarele taxe?

Reducerea TVA de la 24% la 20%, la nivel general, ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016. A Decizia de reducere a taxelor a fost însă asumată politic, cu riscul acceptat de împingere a deficitului bugetar până la limita maxim admisă de 3% din PIB. Întrebarea este acum dacă noul guvern îşi va asuma acest pariu care nu este dinainte câştigător,” scrie Iulian Anghel.

“Concomitent cu reducerea taxelor, guvernul a început şi o campanie de majorare de salariilor bugetarilor la un nivel care i-a pus în gardă pe economişti. Deja anvelopa salarială a bugetarilor a sărit de 7% din PIB (un nivel maxim convenit în vremea în care România avea un acord cu FMI).

Cum va arăta bugetul pe 2016?

Apoi, fiecare schimbare de guvern pune problema înlocuirii unei imense garnituri de oameni numiţi politic – sunt cel puţin 1.000 de poziţii de vârf din ministere, prefecturi, organisme descentralizate care sunt în bătaia furtunilor politice indiferent de ce se afirmă public. Rămâne la putere „nomenclatura” PSD şi vine cea a PNL? În fine, subdezvoltarea este corolarul unui trecut complicat împletit cu decizii greşite din istoria recentă. Cu jumătate din populaţie care trăieşte în mediul rural în condiţii proprii doar societăţii de acum 100 de ani, orice guvern viitor va duce în spate o piatră de moară ce-i va încovoia şira spinării ori de câte ori va crede că are o scăpare spre un liman”.

Bomba plantată de PSD în curtea viitorului Guvern (România Liberă)

Fără să aştepte formarea noului guvern şi separat de discuţiile pe proiectul de buget pentru 2016, deputaţii care au sprijinit fostul Cabinet Ponta intenţionează să aprobe  o măsură  cu impact bugetar de 5 miliarde lei, considerat problematic chiar şi în timpul guvernării Ponta: salariile tuturor bugetarilor să crească, de la 1 decembrie, cu 10%.

Reprezentanții Ministerului de Finanțe au arătat că nu susțin propunerile. Autorul amendamentului, deputatul PSD Adrian Solomon, președintele Comisiei de muncă, a justificat formularea modificării prin faptul că, din cauza situației „socio-politice“, nu ar mai fi suficient timp pentru adoptarea legii salarizării unitare, lege care urma să includă majorarea.

Riscul #colectiv din Centrul Vechi. Stăpânii distracţiei: cum se întâlnesc crima organizată, politica şi afacerile în inima distracţiei bucureştene (Adevărul)

Proprietarii celor mai mari cluburi din Centrul Vechi sunt conectaţi la interlopi, politicieni sau la afacerişti controversaţi. RISE Project şi „Adevărul” vă arată la cine ajung banii pe care îi cheltuiţi când ieşiţi în oraş şi care sunt locurile în care nu sunteţi în siguranţă.

Centrul Vechi are peste 130 de baruri, cluburi, restaurante și cofetării în care se poate mânca sau bea. În prima săptămână după tragedia din Colectiv, doar 11 localuri au fost sau parţial închise şi capacitatea de cazare a consumatorilor a scăzut cu aproape 3.000 de guri.

Club A, și documentele lui, este în regulă spune patronul. Trei ieșiri de urgență. Aerisire. Extinctoare. Tot. Mai puțin problema riscului seismic la care este supusă clădirea. Conform legislației în vigoare, în clădirea în care funcționează Club A, pe strada Blănari, din motive de siguranță, n-ar avea voie să intre nimeni.

În clubul proprietarilor din Centrul Vechi şi-au făcut loc în ultimii ani politicieni, moldoveni conectaţi la lumea interlopă, foşti demnitari români şi afacerişti cu probleme penale. Găsiţi nume în ziar.