Colectiv, cea mai mare catastrofă din istoria recentă a României (Adevărul)

Colectiv, cea mai mare catastrofă din istoria recentă a României (Adevărul)

Incendiul din clubul Colectiv a mai răpus o viaţă, ridicând bilanţul morţilor la 61. Tragedia din clubul Groazei devine astfel cea mai mare catastrofă din istoria recentă a României. Până acum accidentul aviatic de la Baloteşti, din 1995, unde s-au înregistrat 60 de morţi, purta acest stigmat.

În acest moment 22 de persoane rănite în clubul Colectiv mai sunt internate în spitalele bucureştene, dintre acestea două fiind în stare critică, potrivit unui centralizator al Ministerului Sănătăţii publicat ieri. De recuperarea lor se vor ocupa chirurgii plasticieni din ţară, potrivit unui plan stabilit de Ministerul Sănătăţii.

Alte 22 de persoane mai sunt internate în străinătate.

"Dacă vine un cutremur cu 2000 de răniți, nu facem față" (România Liberă)

„Dacă vine un cutremur cu 2000 de răniți, nu suntem pregătiți”, avertizează dr. Doina Goșa, directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină din București. După fiecare tragedie în care autoritățile și-au demonstrat incompetența și limitele, cu toții ne-am întrebat cum se vor descurca acestea în cazul unui seism major. Răspunsul este dat acum oficial chiar de managerul uneia dintre instituțiile cheie în caz de catastrofă. „Vreau să trag un semnal de alarmă, pentru că nu trebuie să merge așa înainte”, a explicat dr. Doina Goșa, într-un interviu acordat României libere.

Și peste toate acestea, Ministerul Sănătății nu știe nici măcar cât de sigură este, ca stabilitate în caz de seism, clădirea în care își desfășoară activitatea Centrul de Transfuzie Sanguină București. „ Sunt două lucruri aici: că nu putem să facem față la un număr mai mare de 200-300 de răniți și că această clădire este foarte veche și nu știu ce risc seismic are. E construită în 1920 și nu a fost expertizată, pentru că nu am avut bani la acest capitol și nu i-am putut transfera din altă parte”, a explicat, pentru România liberă, managerul.

Și dacă unele investiții în aparatură s-au mai făcut – mai mult prin sponsorizări - personalul din centrele de transfuzie sanguină este la doar 25% din necesar, pentru că statul are bani pentru autostrăzi pe care le dărâmă apoi, dar nu și pentru sănătatea noastră.

Parlamentarii au decis că merită „un bonus” pentru 2016. Câţi bani şi-au trecut în plus în buget senatorii şi deputaţii (Gândul)

Comisiile reunite de buget au aprobat, luni, majorarea bugetelor Camerei Deputaţilor şi Senatului, suplimentarea totală fiind de aproximativ 81 de milioane de lei, adică 18 milioane de euro. După trei zile de discuţii şi negoieri cu Guvernul Cioloş, deputaţii au decis că mai au nevoie de 45 de milioane de lei în plus, iar senatorii de 36 de milioane, pentru a acoperi majorarea de salarii de 10%, dar şi a lefurilor funcţionarilor care au fost unifomizate în instituţii. Banii fuseseră promişi de Ministerul de Finanţe la o rectificare ulterioară, însă aleşii au preferat să rezolve ei problema ca să fie siguri că le vor veni banii.

Sărăcia României vine din incapacitatea guvernelor de a dezvolta zona rurală. De 25 de ani, 44% din ţară trăieşte la sat (Ziarul Fnanciar)

„Capitalismul“ românesc a îngheţat populaţia urbană la 56% din total.

Deşi structura populaţiei pe medii a cunoscut îmbunătăţiri semnificative în ultimele decenii - în 1930, spre exemplu, aproape 80% din populaţie trăia în rural -, ultimii 25 de ani marchează mai degrabă o stagnare în jurul valorilor de 43- 45% a ponderii locuitorilor României în mediul rural.

Cu aproape 44% din populaţie în mediul rural, situaţia din România este comparabilă cu state precum Honduras, Azerbaidjan, Jamaica sau Serbia, potrivit datelor Băncii Mondiale.

„În spatele sărăciei din România, dincolo de corupţie se află un sistem de administraţie şi de organizare socială care a tăiat punţile de cooperare între judeţe. S-au tăiat mecanismele de cooperare între judeţe pe proiecte mari de infrastructură şi cele de cooperare dintre sate şi oraşe, iar proiectul eşuat al regionalizării din 2014 este legat de această chestiune“,a explicat Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Aproape o treime din populaţia ocupată a României, adică circa 2,4 – 2,5 milioane de persoane, lucrează în agricultură, însă aportul acestei cate­gorii de populaţie în economie este foarte scăzut. Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut de patru ori în ultimele două decenii şi a ajuns anul trecut la 4,4%, cel mai mic nivel istoric.