Ninge cu amenzi pentru zăpada de pe trotuare (Adevărul)

Ninge cu amenzi pentru zăpada de pe trotuare (Adevărul)

Copaci căzuţi, nămeţi de 30 de centimetri, drumuri impracticabile. A curs cu amenzi pentru firmele responsabile de deszăpezire, iar bucureştenii s-au văzut nevoiţi să iasă cu lopeţile în faţa blocului, pentru a lua zăpada de pe trotuare. Meteorologii trag însă un semnal de alarmă şi spun că în acele locuri se va forma gheţuş, care va pune mari probleme în special bătrânilor.

Sute de maşini din Capitală au fost avariate după ce copacii au căzut sub greutatea zăpezii, 39 de trenuri au rămas ieri în Gara de Nord, în timp ce cursele aeriene au plecat cu întârziere de pe Aeroportul Otopeni.

Mulţi oameni care s-au aventurat duminică pe drumurile din partea sudică a României au avut parte de disperare şi frig. Printre primele căi rutiere importante închise duminică dimineaţa a fost Autostrada Soarelui, care leagă Bucureştiul de Constanţa. Sectorul Drajna – Bucureşti a creat, ca de obicei, cele mai mari probleme din cauza vizibilităţii reduse produse de viscol.   La kilometrul 74, un microbuz a stat mai bine de nouă ore pe şosea, aşteptând ca utilajele de deszăpezire să cureţe drumul. Din cauza vântului puternic, zăpada spulberată a făcut aproape imposibilă intervenţia drumarilor. Între timp, în această dimineaţă a fost deschisă circulaţia rutieră pe Autostrada A2, Bucureşti – Lehliu, pentru toate categoriile de vehicule.

12 judeţe se vor afla în continuare, luni, până la ora 18.00, sub Cod galben, iar ninsorile vor continua.

Cum se risipesc banii publici și destinele oamenilor: Primăria m-a făcut proprietară peste o staţie de tramvai (România Liberă)

Deși a alocat peste 26 de milioane de euro pentru expropieri la Pasajul Basarab, Primăria Capitalei a rămas fără bani și a decis să-i înapoieze unei bucureștence terenul de unde fusese evacuată. Numai că, între timp, pe locul respectiv se amenajase o stație de tramvai. “Chiar mă gândesc ca atunci când dă căldura să-mi beau cafeluţa lângă şinele de tramvai. Poate pun şi nişte ghivece de flori”, a declarat Valeria Bozdoc pentru România liberă.

Barnevernet, maşinăria norvegiană pentru protecţia copiilor. Cum funcţionează şi câţi români s-au aflat în situaţia familiei Bodnariu (Gândul)

Nodul gordian în cazul Bodnariu stă tocmai în secretul impus de autorităţile norvegiene asupra a ceea ce au păţit de fapt cei 5 copii ai familiei Bodnariu. Nu ştim care sunt acuzaţiile, iar asta se întâmplă, oricâtă revoltă ar stârni la Bucureşti, pentru protecţia celor 5 copii. Însă la fel de bine poate acoperi un abuz al autorităţilor. Statisticile Barnevernet arată că foarte rar copiii preluaţi în custodie temporară, aşa cum au păţit cei ai familiei Bodnariu, ajung să fie daţi spre adopţie, cei mai mulţi fiind reîntorşi în sânul familiei. Cu toate acestea, în 2013, aproximativ 9.000 de copii au fost luaţi în grija Barnevernet, temporar sau nu. Românii, ca procent de familii intrate în vizorul Barnevernet, reprezintă o minoritate infimă: sub 3 cazuri în 2012, cei mai mulţi fiind norvegienii, ruşii şi polonezii. În ultimii 5 ani, în vizorul Barnevernet au existat 6 familii de români cu 10 minori în total, toţi fiind reîntorşi în mediul familial, iar în prezent 7 cazuri cu 16 minori sunt în desfăşurare, inclusiv cel al familiei Bodnariu, a explicat pentru Gândul ambasadorul României la Oslo, Adrian Davidoiu. El arată că autorităţile române s-au aflat de la începutul cazului în contact cu familia Bodnariu, dar şi cu alte familii ale căror interacţiuni cu Barnevernet nu au fost la fel de intens mediatizate.

Din culisele departamentului secret care ne apară de atacurile cibernetice. Serviciile internaționale de spionaj atacă România cu armate de hackeri (Evenimentul Zilei)

Lipsa unei legi a securității cibernetice, calculatoarele vechi și programele depășite fac din multe instituții românești ținte ușor de penetrat. Agresiunile informatice îndreptate împotriva României au vizat, în ultimii ani, interese economice, politice și militare.

În topul ţărilor dinspre care au fost lansate în ultimul an atacuri informatice împotriva României se numără Federaţia Rusă şi China. Atacul împotriva unui stat costă 500.000 euro.