
Presa românească
Bacteristan – 13 dosare ale morților de la Colectiv (Gazeta Sporturilor)
Bacteristan – 13 dosare ale morților de la Colectiv (Gazeta Sporturilor)
Spitalele ascund analizele victimelor dramei din 30 octombrie 2015. Nu le oferă nici familiilor. Câţiva medici au dat 13 dosare complete jurnaliştilor Gazetei Sporturilor. Spitalele de la care provin dosarele sunt Sf. Pantelimon, Spitalul de Arși, Spitalul Municipal de Urgență și Sf. Ioan. Dosarele au aproximativ 100 de file fiecare. Gazeta publică un număr de 48 rezultate de analize din cele 13 dosare. Cauza morţii pentru toți cei 13: septicemia. Pacienți au fost contaminați în sânge cu mai multe bacterii, infecțiile au apărut în spitale, de unde de altfel și provin bacteriile. Printre cele 13 documente pe care le publică Gazeta există și o situație despre care un medic spune că ”este extrem, extrem de rară, cum aproape că nu poți vedea în Europa”. Ci în Bacteristan.
Astăzi, 7 aprilie, este Ziua Mondială a Sănătății.
Afacerea Kovesi-Mossad, o cronologie dubioasă (Evenimentul Zilei)
Cazul Kovesi-Mossad, foarte departe de a putea fi înţeles atât în desfăşurare, cât şi în intenţia urmărită prin detonarea sa nu face, deocamdată, decât să ridice întrebări. „Cronologie dubioasă” este semnul sub care pare să stea întreaga afacere.
Cei doi israelieni de la firma Black Cube au fost arestaţi cu trei zile înainte de izbucnirea scandalului. Firma la care lucrau nu a suflat public niciun cuvânt, la fel şi presa israeliană. O atitudine identică au avut-o şi autorităţile române, au tăcut mâlc, în ciuda obiceiului lor de a anunţa cu surle şi tobe orice realizare profesională, oricât de banală.
Au aşteptat DIICOT şi firma unor aşi în spionaj după site-ul românesc al Rise Project? Atât de năuciţi au fost de dezvăluirea jurnaliştilor de acolo încât le-au trebuit 12 ore să se dezmeticească? Nefiresc! Există vreo legătura între scandalul de la Bucureşti şi Panama Papers?
Chiar în ziua în care „bomba” arestării israelienilor a fost detonată în presă, Kovesi a fost reînvestită de Iohannis la șefia DNA.
Femeile care salvează justiția. Jos mâinile de pe ele! (România Liberă)
Doi foști ofițeri ai serviciului de spionaj israelian au încercat să o intimideze pe Codruța Kövesi, procuroarea-șefă anticorupție; o majoritate covârșitoare a Consiliului Superior al Magistraturii a umilit-o public pe judecătoarea Camelia Bogdan, parte a completului care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, fondatorul Antenelor, la 10 ani de închisoare plus confiscarea averii; Livia Stanciu, membră în completul care l-a condamnat la închisoare pe Adrian Năstase, a fost supusă la intimidări permanente din 2009, de când a preluat conducerea Înaltei Curți, dar mai ales în perioada procesului care a dus la condamnarea fostului premier Adrian Năstase; Ondine Gherguț, colega noastră care are în palmares investigații jurnalistice importante, trăiește în permanent stres, este amenințată de câte ori începe lucrul la o nouă anchetă și uneori ne dă telefon să ne spună că are o întâlnire importantă de la care trebuie să se întoarcă în câteva ore, iar dacă nu se întoarce să știm să intrăm în alertă.
Sunt multe alte femei și mulți bărbați care se luptă în mod anonim cu nedreptățile, sacrificând imens pentru ca legile să fie puse în practică, pentru ca justiția să fie egală pentru toți. Fiindcă în România se poartă nu doar ambivalența morală, ci și mersul pe sârmă printre legi. Codul bazat pe onoare, adevăr și loialitate rămâne doar excepția care confirmă regula disprețului ce distorsionează în egală măsură mediul juridic și viața publică autohtonă, notează Sabina Fati, redactor şef adjunct România liberă.
Viitorul copiilor voştri s-a adoptat. Într-un plan-cadru (Adevărul)
Gata, s-a adoptat. Avem un nou plan-cadru pentru gimnaziu, după dezbateri mai mult sau mai puţin furtunoase. Urmează realizarea de noi programe şcolare şi noi manuale. Dacă totul merge bine, peste vreo cinci-zece ani o să începem să vedem rezultatele.
Planul-cadru aduce mai multe ore şi mai multe materii, într-un sistem şi-aşa încărcat, bazat pe memorare şi reproducere de informaţii. De ce, bunăoară, “drepturile copilului” trebuie introduse ca materie obligatorie la clasa a V-a, când ele pot fi explicate mai atractiv şi mai interesant în cadrul unor activităţi extra-curriculare? Şi ce efect pe termen lung va avea predarea “gândirii critice” la clasa a V-a? Nu era mai potrivită predarea ei la liceu? Om vedea, scrie profesorul Mircea Vasilescu.
Un lucru bun în acest plan-cadru este intenţia de a acorda ceva mai multă libertate şi autonomie şcolilor şi profesorilor. 25% din numărul de ore va fi la dispoziţia profesorilor, iar câteva opţionale (cam puţine, totuşi) rămân la alegerea şcolii. E bine că încercăm să ieşim din groaznicul centralism în care am zăcut până acum şi că nu mai este totul decis “de sus”, de la minister. Numai că libertatea asta are nevoie şi de resurse suplimentare.
Nevralgia economiei: 75% din exporturile României sunt ţinute în spate de numai 350.000 de salariaţi (Ziarul Financiar)
Exporturile României, de 54,6 mld. euro anul trecut, sunt ţinute în spate de un număr mic de companii şi sunt polarizate puternic. Astfel, cei mai mari 500 de exportatori ai României au doar 7,8% din totalul salariaţilor din economie, deşi ei duc în spate 75% din totalul exporturilor locale. Mai mult, harta României este polarizată, judeţele lider având exporturi de circa 5 mld. euro, pe când codaşii nu ajung nici la 100 de mil. euro.