Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ştacheta exigenţei... (Adevărul)

poza.jpg

Andrei Pleşu

Indicatorul care lipseşte total de pe agenda tehnocraţilor, deşi ar trebui să fie pe primul loc (Ziarul Financiar) - Niciun teren agricol nu va mai fi românesc, în 12 ani (Jurnalul Naţional) - X de România (Gazeta Sporturilor)

Ştacheta exigenţei... (Adevărul)

"În ţara noastră, expresia „să nu ridicăm prea sus ştacheta exigenţei” e, de multă vreme, emblema unui solid şi igienic relativism", constată filosoful Andrei Pleşu.

"Iată, de pildă, guvernul Cioloş. Dacă e să te iei după ce se spune în presă, sau prin şedinţele de partid, e, de departe, cel mai prost guvern pe care l-am avut vreodată. E vinovat că n-a făcut în cinci luni ce n-au făcut, în ani lungi, toate celelalte guverne. O inepuizabilă băşcălie s-a născut şi în jurul conceptului de „tehnocrat”. Tehnocrat, ai? Vrei să zici birocrat, fără suport politic, o adunătură de „aşa-zişi”, o „încropeală”! Unde sunt Relu Fenechiu, Gabriel Oprea, Eugen Nicolaescu, Maria Grapini, Cristian David, Liviu Pop, Daniel Chiţoiu, Dan Şova, Victor Ponta şi cîte şi mai cîte alte stele din echipele providenţiale care ne-au adus pe culmi pînă mai ieri?"

Filosoful Andrei Pleşu mai scrie despre demonstraţia iniţiată de sirienii bucureşteni, pentru a cere ridicarea embargoului economic impus Siriei. "Dar, dacă îmi aduc bine aminte, acest embargou a fost decis în 2011, în urma unui acord asumat de Uniunea Europeană. Nu contează! Abia acum a venit momentul protestului! Guvernul Cioloş doarme. Slugă UE!"...

"Nu cred că avem la vîrf cel mai grozav guvern din istoria ţării. Nu cred că miniştrii actuali sunt toţi de acelaşi calibru, că n-au făcut şi nu fac greşeli, că nu trebuie cîntăriţi cu legitimă exigenţă. Ceea ce mă stupefiază e sonoritatea răstită a vocilor critice, iureşul general al mai tuturor împotriva unei echipe care nu mi se pare cea mai şubredă „încropeală” din cîte am avut. Dar se vede treaba că românilor nu le plac, la guvern, oamenii de tip Cioloş. Le sunt mult mai simpatici băieţii glumeţi (chiar dacă mai şi fură), vedetele „cu papagal” şi aplomb (chiar dacă mai şi mint), şmecherii ţanţoşi (chiar dacă nu se pricep la nimic). Dar să fie liniştiţi: în noiembrie se termină cu caraghioşii ăştia de „tehnocraţi”. Vin iar „politicienii” de vocaţie, „experţii” unşi cu toate unsorile, descurcăreţii tuturor jocurilor post-revoluţionare. Va fi bine! Vom putea dormi liniştiţi! Iar celor care, de la toamnă încolo, vor avea de făcut reproşuri noilor „aleşi”, le vom reaminti formula magică a relativismului autohton: „Să nu ridicăm prea sus ştacheta exigenţei!”." Integral în Adevărul.

 

Indicatorul care lipseşte total de pe agenda tehnocraţilor, deşi ar trebui să fie pe primul loc (Ziarul Financiar)

"De pe agenda publică a guvernului tehnocrat condus de premierul Dacian Cioloş lipsesc multe lucruri, dar unul pare că nu se regăseşte nicăieri: locurile de muncă nou create", scrie în editorial Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

"În America, acest indicator este cel mai urmărit, pentru că arată puterea şi sănătatea economiei de a atrage noi investiţii şi a crea locuri de muncă. Acest indicator ţine la putere sau dă jos o administraţie.

În România, de o lună de zile, toată lumea discută despre majorarea salarială în sectorul public pe medie cu  5% din luna mai, la unii mai mult, la alţii mai puţin. Fiecare se bate cu pumnii în piept că această majorare el a dat-o, că a fost la iniţiativa lui, că el a susţinut-o şi că el a aprobat-o.

Dacă întrebi pe cineva, din cei care iniţiază aceste majorări, câte locuri de muncă a creat prin ideile lui legislative, prin proiectele lui economice, se lasă linişte. Nici nu ştie despre ce vorbeşti.

Deci sectorul privat este numai bun să plătească sectorul public cu un salariu mai mare.

Vicepremierul Costin Borc - venit din sectorul privat, din lumea celor care trăiesc sau mor în funcţie de investiţii - lipseşte aproape cu desăvârşire din peisajul public economic, deşi el ar trebui să bată ţara în lung şi-n lat pentru a încuraja investiţiile private şi pentru a mişca lucrurile în sectorul public.

Cea mai mare realizare a guvernului tehnocrat până acum este planul pentru creşterea salariului minim brut pe economie de la 1.250 de lei - cât va fi din iunie -, până la 1.350 de lei până în 2020.

Cu aşa plan, să nu ne trezim şi cu salarii mici, şi cu mai puţine locuri de muncă decât avem acum". Mai multe în Ziarul Financiar.

 

Niciun teren agricol nu va mai fi românesc, în 12 ani (Jurnalul Naţional)

Cetățenii străini au cumpărat în România un milion de hectare de teren agricol în mai puţin de doi ani şi jumătate de când la noi s-a liberalizat piața funciară pentru cetăţenii din Uniunea Europeană. Ritmul este ameţitor şi, dacă se va menţine, în mai puţin de 12 ani, tot terenul agricol românesc va fi în posesia lor. Proprietarii români sunt ademeniţi să vândă cu preţuri de 4.000-5.000 de euro hectarul, dar nu ştiu că aceste sume sunt de 15-20 de ori mai mici decât în ţările europene.

Vecinii noștri bulgari și unguri au impus o serie de condiții care să descurajeze cumpărătorii străini. Investitorul trebuie să aibă cetățenie și reședință în țara respectivă ca să poată achiziţiona tere­nuri agricole. E drept că pentru aceste iniţiative Comisia Europeană a deschis împotriva lor procedura de infringement, însă reușesc să câștige timp și să-și conserve pământul până ce mai cresc prețurile și interesul pentru cumpărare se va diminua.

 

X de România (Gazeta Sporturilor)

Derby-ul de aseară s-a terminat din nou la egalitate, pentru a treia oară în 2016.

Laurenţiu Reghecamf i-a atacat pe alb-roşii la finalul meciului de aseară şi a tras un semnal de alarmă despre jocurile din culise.

“Aș vrea să faceți o comparație între meciul jucat de Dinamo azi și cel jucat de ea cu Astra. La 1-0 am avut penalty clar. Noi am avut un penalty pe care nu l-am primit, dar nu vreau să dau vina pe arbitraj. Aș vrea ca arbitrii să aibă aceeași atitudine cu toate echipele în play-off.”

Titlul se va decide sâmbătă la Giurgiu, când se joacă finala campionatului, Astra – Steaua.

1309