Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Lista scurtă a PNL pentru Primăria Capitalei, după ce Orban a fost scos din joc de DNA (Gândul)

Mitul tehnocratului începe să apună. Cât a scăzut Guvernul Cioloş în sondaje (Adevărul) - Cioloș taie de la demnitari și dă la parlamentari (România Liberă) - Pierderea cardului de sănătate, pericol de moarte (Jurnalul Naţional)

Lista scurtă a PNL pentru Primăria Capitalei, după ce Orban a fost scos din joc de DNA (Gândul)

Liberalii au o zi de foc marţi. De la primele ore ale dimineţii sunt programate sedinţe succesive pentru a se stabili cine va candida pentru Bucureşti, după ce DNA l-a scos din joc pe Ludovic Orban. Pe lista scurtă a liberalilor sunt în acest moment două nume: Cătălin Predoiu, şeful PNL Bucureşti, şi Adriana Săftoiu. Cei doi au fost măsuraţi în sondajele dinaintea desemnării lui Orban, fiind pe poziţii apropiate în privinţa intenţiei de vot.

Chiar dacă la nivel informal s-a vehiculat scenariul ca liberalii să-l susţină pe Nicuşor Dan, înscris în cursa pentru Primărie din partea Uniunii „Salvaţi Bucureştiul!”, varianta a fost abandonată, în principal pentru că neasumarea unui candidat de partid ar îngropa practic PNL care şi aşa nu stă tocmai bine în Capitală.

 

Mitul tehnocratului începe să apună. Cât a scăzut Guvernul Cioloş în sondaje (Adevărul)

Premierul Cioloş şi Guvernul său par să urmeze aceeaşi tendinţă pe care a cunoscut-o şi preşedintele Iohannis: după o perioadă de entuziasm imediat după preluarea mandatului, se înscriu într-o curbă descendentă a popularităţii chiar dacă nu par să fi făcut greşeli majore.

Premierul şi preşedintele au în comun o anumită lipsă de fermitate în a stopa abuzurile politicienilor din Parlament sau din administraţiile locale, precum şi o lipsă de curaj în luarea unor decizii nepopulare, dar necesare.

Faţă de sondajul precedent, realizat la scurt timp după  învestirea cabinetului Cioloş, românii îşi exprimă într-o proporţie semnificativ mai redusă preferinţa pentru un guvern tehnocrat, arată ultimul sondaj realizat de INSCOP la comanda „Adevărul“. Astfel, 38,5% din români declară că preferă un guvern de tehnocraţi pentru că aduce mai multă competenţă (faţă de 50,5% în noiembrie 2015), în timp ce 40,9% spun că e de preferat un guvern politic (faţă de 32,1% în noiembrie 2015). 20,6% din respondenţi nu ştiu sau nu răspund. De asemenea, şi procentul respondenţilor care îşi exprimă preferinţa pentru un executiv alcătuit din tehnocraţi după alegerile din 2016 a scăzut faţă de luna noiembrie. Astfel, 31,6% din români declară că ar dori un guvern de tehnocraţi şi după alegeri (faţă de 37,2% în noiembrie 2015), în timp ce 42% afirmă că ar prefera un guvern politic după alegeri (faţă de 34% în noiembrie 2015).

 

Cioloș taie de la demnitari și dă la parlamentari (România Liberă)

Salariile a 68 de înalți demnitari vor scădea față de momentul actual, dacă Guvernul va aproba ordonanța de urgență privind salarizarea bugetară, care va fi discutată mâine. Pe de altă parte, prin ordonanță, Guvernul intenționează să crească indemnizațiile senatorilor și deputaților cu aproape 50%, mult peste media restului bugetarilor.

Un judecător sau procuror stagiar va avea indemnizația lunară între 4.459 și 5.743 lei, conform proiectului ordonanței de urgență, ce va fi discutat mâine în ședința de guvern.  Un medic primar va putea primi de la 3.459 până la 4.307 lei, în timp ce un doctor de medicină legală va putea câștiga aproape 8.000 lei, potrivit proiectului. Un profesor cu gradul didactic I va ajunge la un salariu de bază de 3.470 lei

Guvernul precizează că efortul financiar brut necesar implementării proiectului de ordonanţă de urgenţă este de 2,344 miliarde lei, iar impactul net este de 1,503 miliarde lei.

 

Pierderea cardului de sănătate, pericol de moarte (Jurnalul Naţional)

“Vreau să mor când vrea Dumnezeu, nu când vor ei!”, sunt cuvintele unei bătrâne din Bucureşti care, după ce is-au furat actele într-un autobuz, s-a văzut în imposibilitatea de a-şi continua tratamentul pentru bolile cronice de care suferea. Cu toate că femeia de 76 de ani, cardiacă şi insulino-dependentă a plătit să îi fie tipărit un alt card de sănătate, în baza căruia primea reţetele lunare, autorităţile i-au trimis duplicatul după aproape jumătate de an. CNAS şi CASMB se contrazic în privinţa termenului de valabilitate a adeverinţei înlocuitoare a cardului, amănunt care, practice, a lăsat mulţi pacienţi fără medicamente.