Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


DNA audiază martori și se pregătește să deschidă un dosar pe corupția Hexi din spitale. De ce nu convoacă Parlamentul conducerea SRI ca să aflăm ce-i cu informările? (Gazeta Sporturilor)

Viaţa în cea mai săracă localitate din România. Singura speranţă a rămas doar sfârşitul: „Sunt beţivi şi puturoşi. De unde să aibă, dacă nu muncesc?” (Adevărul) - Greu de ajuns pe „Litoralul pentru toţi“ (România Liberă) - România, pe primul loc la creştere în UE. BNR avertizează: este o creştere forţată (Ziarul Financiar)

DNA audiază martori și se pregătește să deschidă un dosar pe corupția Hexi din spitale. De ce nu convoacă Parlamentul conducerea SRI ca să aflăm ce-i cu informările? (Gazeta Sporturilor)

Contre și suspiciuni între patronul Hexi Pharma Dan Condrea și directorul general Flori Dinu.

Asociația Colectiv cere desecretizarea informărilor SRI, iar Dacian Cioloș vorbește în favoarea lui Hellvig.

În schimb, Parlamentul, cel care ar trebui să vorbească, tace, deși Camera și Senatul au avut 27 de interpelări pe infecții nosocomiale.

Directorul Spitalului de Copii din Brașov: „Sunt paralizat de frică pentru că am pus în pericol viața pacienților mei!”.

Auditorul aceluiași spital: „Contractele erau astfel alcătuite încît să cîștige Hexi Pharma”.

La Congresul ATI de la Sinaia, în fața a sute de șefi ai Sănătății nu s-a vorbit nici un moment despre criza dezinfectaților!

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan.

 

EXCLUSIV Documente: Hexi Pharma a luat bani europeni sa asigure concentratia corecta a dezinfectantilor. Firma se lauda ca a livrat produse in scoli pe vremea "gripei porcine din 2009" (Hotnews.ro)

Firma Hexi Pharma care a livrat, in spitale din toata tara, dezinfectanti care s-au dovedit a fi diluati in urma unor controale, a luat fonduri europene pentru a-si moderniza si extinde productia. In documentatia depusa, firma descria o serie intreaga de proceduri prin care tinea sub control concentratia si calitatea dezinfectantilor, valorile fiind inregistrate in dosare si pe un computer. Firma Hexi Pharma si-a cerut, saptamana trecuta, insolventa, in mijlocul unui scandal de proportii declansat in urma unor investigatii realizate de o echipa de jurnalisti de la Gazeta Sporturilor (si blogul Tolo.ro), legate de infectiile intraspitalicesti care au condus la moartea multor pacienti din Romania, printre care si victime ale incendiului din clubul Colectiv, din 2015. Dezinfectantii Hexi erau  folositi in prevenirea infectiilor nosocomiale.

 

Viaţa în cea mai săracă localitate din România. Singura speranţă a rămas doar sfârşitul: „Sunt beţivi şi puturoşi. De unde să aibă, dacă nu muncesc?” (Adevărul)

În comuna teleormăneană Necşeşti, catalogată drept cea mai săracă localitate din România, conform ultimului studiu prezentat, în 2013, de Ministerul Dezvoltării, timpul pare că s-a oprit în loc de zeci de ani. Bătrâni fără ajutor, tineri fără nicio perspectivă, case cu WC-uri în fundul curţii, gospodării abandonate, trotuare distruse. Din cei 1.136 de locuitori cât mai numără comuna, 800 sunt pensionari şi abia îşi duc traiul de la o zi la alta, din pensiile moştenite după munca la fostul CAP. Suprafaţa arabilă a comunei însumează 4.016 de hectare, însă doar 50 de familii îşi mai lucrează pământul individual. Ceilalţi l-au dat în grijă celor două asociaţi agricole din comună. Locuri de muncă nu există la Necşeşti. Medicul vine de două ori pe săptămână. În cele trei sate componente-Necşeşti, Belciug şi Gârdeşti-sunt şapte buticuri şi două biserici. În anii 90 la Necşeşti existau trei şcoli. În prezent mai funcţionează doar una, în care învaţă 120 de copii. După şcoala generală, toţi copiii iau drumul liceelor şi şcolilor profesionale şi nu se mai întorc la Necşeşti decât în vizită, în vacanţe. Cu doar 4 naşteri pe an şi peste 30 de decese, comuna pare sortită dispariţiei

 

Greu de ajuns pe „Litoralul pentru toţi“ (România Liberă)

Peste 10.000 de turişti sunt aşteptaţi să sosească la malul mării la începutul acestui sezon estival, în cadrul ediţiei de primăvară a programului special „Litoralul pentru toţi”, care a început ieri şi va ţine până pe 18 iunie. Programul este organizat, ca în fiecare an, de Asociaţia Litoral-Delta Dunării (ALDD), Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT).  Scopul său declarat este de a realiza o continuitate a sezonului după minivacanţa de 1 Mai, iar oferta este foarte diversificată şi include şi hoteluri care le oferă turiştilor pachete All-inclusive. În teorie, totul sună excelent, numai că trebuie să şi ajungi acolo… Este cunoscut faptul că de ofertele din acest program nu beneficiază familiile cu copii de peste 5-6 ani, pentru că ar însemna să chiulească de la şcoală. Așadar, în afară de un procent nesemnificativ de familii cu copii mici, de grădiniţă, principalii beneficiari sunt persoane vârstnice, care fie nu au avut niciodată maşină, fie nu se mai încumetă să se urce la volanul uneia şi să conducă sute de kilometri până la malul mării. Pentru aceştia, cea mai bună variantă de deplasare este trenul, mai ales că beneficiază şi de o reducere de 50% la preţul biletelor. Toate cele şapte trenuri cu plecare din Bucureşti se opresc la Constanţa, fără a-şi mai continua călătoria până la Mangalia. Situaţia este similară şi pentru trenurile care vin din alte oraşe ale ţării către litoral – şi ele se opresc la Constanţa.

 

România, pe primul loc la creştere în UE. BNR avertizează: este o creştere forţată (Ziarul Financiar)

România raportează cea mai înaltă creştere din UE pe T1, dublu faţă de Spania sau Germania, dar BNR avertizează că este o creştere dopată de măsuri prociclice.

În România, economia a fost sti­mu­lată de consum, impulsionat de rela­xa­rea fiscală (reducerea TVA) într-un an elec­toral şi de creşteri salariale, scrie Bloom­berg. Comisia Europeană esti­mea­ză că PIB-ul României va înregistra anul acesta al doilea cel mai puternic ritm de creştere din UE, după cel al Irlandei.

„Prin scăderea taxelor şi majorarea salariilor a crescut cererea, dar faptul că nu avem ofertă adecvată se vede în creş­terea importurilor. Începem să se­mă­năm cu situaţia din 2008. Ar trebui o limitare a acestor politici prociclice“, a spus Eugen Rădulescu, director al Direcţiei de Sta­bi­li­tate Financiară din cadrul Băncii Naţionale.

Revista presei româneşti - 16 mai 2016