
Presa românească
Nu ne mai miră nimic (România Liberă)
chiruta.jpg

Autoritățile primesc rapoarte despre infecțiile nosocomiale, dar le ignoră cu bună-știință (Evenimentul Zilei)
„Evenimentul zilei” a intrat în posesia unui nou document-bombă care demontează două mituri vehiculate de ani de zile în România: că spitalele nu declară infecțiile nosocomiale, de frică să nu le fie tăiat bugetul, și că nu se poate ști care sunt secțiile care au cele mai multe cazuri într-un spital.
Documentul pe care ziarul îl prezintă astăzi în facsimil arată nu doar că spitalele au fost controlate o dată pe an, ci că, de fapt, lună de lună, aceste infecții intraspitalicești sunt identificate, centralizate pe secții, cu nume și prenume de pacient infectat, raportate către Direcția de Sănătate Publică (DSP), de unde se raportează mai departe, la București, la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.
Ne-am trimis soldații pe frontul NATO cu dezinfectanți diluați! (tolo.ro)
Întrebat de Gazetă, MApN recunoaște: ”Trupele românești din Afganistan, Irak și Bosnia au folosit în ultimii 10 ani biocide Hexi Pharma”
”După ce au apărut articolele în ziar am mers la US Army, le-am spus ce problemă avem și ne-au dat antisepticele lor”, explică un militar. SIE și SRI n-au știut nimic de îngenunchierea Armatei Române?
În Afganistan, la acțiuni, în patrulări, în lupte, intervine întîi de toate personalul medical românesc. După transportul răniților, afecțiunile obișnuite rămîn în tratamentul doctorilor noștri, iar cele grave se tratează în spitalele americane. Abia acolo sînt dezinfectante ca lumea. Dar pînă azi n-am știut acest lucru!
43.000 de militari și 30 de batalioane a trimis România pe front vreme de aproape 12 ani de la aderarea la NATO.. 28 de soldați români au căzut la datorie pe fronturile din Afganistan, Irak și Bosnia. 130 de răniți a înregistrat armata română în cele trei zone de conflict.
Nu ne mai miră nimic (România Liberă)
"Nu ne mai miră nimic în țara asta – e prima reacție pe care o avem când citim lista datornicilor la Fisc pe care se află și fostul ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici.
Fostul demnitar a acumulat o restanță de peste 73.000 de lei, potrivit datelor ANAF, deși anul trecut, când i-a fost mărit salariul la 13.000 de lei pe lună, declara că abia îi ajung ca să-și plătească datoriile. Nu ne mai surprinde nimic în țara asta – spunem și când constatăm că Daciana Sârbu, nevasta fostului premier Victor Ponta, nu a plătit la abuget 48.000 de lei, deși soțul ei striga în gura mare că el nu mai vorbește cu cei care nu-și plătesc datoriile la stat.
Pentru cei care ne conduc a devenit o obișnuință, ceva banal, să nu respecte tocmai legile pe care le păstoresc, să încalce tocmai regulile pe care sunt puși să le impună...
Un personaj precum Ioan Niculae, considerat la un moment dat cel mai bogat român, cu o avere estimată la uriașa sumă de 1,7 miliarde de euro, nu și-a plătit cu lunile zilierii care au muncit pe terenurile sale agricole. Deși InterAgro, celebrul holding al miliardarului aflat acum în închisoare, a primit subvenții de peste 12 milioane de lei, amărâților care îi erau sclavi pe pământurile din Teleorman le oferea, după 12 ore de trudă, în cel mai bun caz o pâine sau o mână de făină.
Nu ne mai miră nimic, prin urmare, în țara asta. Nici măcar că mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, folosește un Mercedes de peste 100.000 de euro pentru deplasările printre enoriași săraci și tot noi trebuie să ne cerem scuze, cum a făcut un ziar din Sibiu, pentru disprețul său negru metalizat.
Și totuși ar trebui să ne mire ceva. Ar trebui să ne mire că noi încă îi mai tolerăm pe oamenii ăștia. Până când?" se întreabă Răzvan Chiruţă în editorialul României Libere.
EXCLUSIV Cum a premeditat Titus Corlăţean haosul de la alegerile din diaspora (Adevărul)
Organizarea secţiilor de vot exclusiv în clădiri oficiale a fost una dintre stratagemele folosite de fostul ministru de Externe, Titus Corlăţean, pentru a-i împiedica pe românii din diaspora să voteze la alegerile prezidenţiale din 2014. Mai mult, Corlăţean a ordonat eliminarea unor secţii unde locuiesc comunităţi importante de români şi a dispus înfiinţarea unora în oraşe unde stau câteva zeci de conaţionali
Fostul ministru de Externe, senatorul PSD Titus Corlăţean, este în centrul celui mai recent dosar de corupţie: „Votul din diaspora”. Surse din Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au explicat pentru „Adevărul” ce documente au fost predate procurorilor anticorupţie în acest caz şi pe ce se bazează probatoriul de la DNA. Concret, Titus Corlăţean este acuzat că ar fi dat mai multe note circulare şi ordine prin care ar fi limitat numărul cetăţenilor români care au votat în străinătate la alegerile prezidenţiale din 2-16 noiembrie 2014. Motivul: românii din diaspora votau în mod tradiţional împotriva candidatului PSD.