Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un medic şi-a înregistrat şefa cum împarte viața și moartea la Spitalul Sf. Pantelimon, spunînd: „ Hai să dăm medicația la ăia tineri și la ăia cu șanse!” (tolo.ro)

Dilema PSD: Câtă putere îi lasă lui Dacian Cioloș? (România Liberă) - Klaus Iohannis ar putea numi un nou premier technocrat (Jurnalul Naţional) - Campania electorală. A fost sau n-a fost? (Adevărul)

Un medic şi-a înregistrat şefa cum împarte viața și moartea la Spitalul Sf. Pantelimon, spunînd: „Eu am propus o chestie care mi s-a părut de bun-simț. Hai să dăm medicația la ăia tineri și la ăia cu șanse!” (tolo.ro)

Sf. Patelimon este spitalul de urgență care are grijă de peste 800.000 de oameni din două sectoare bucureștene.

Ascultați înregistrarea de luni, 30 mai 2016, în care șefa ATI de la Sf. Pantelimon, Laura Constantinescu, le explică medicilor revoltați pe cine preferă să salveze, în condițiile în care, spune șefa, medicamentele nu sînt suficiente!

Doctorii nu înțeleg cum nu sînt bani de medicamente, cîtă vreme programul AP – ATI costă România 70 de milioane de euro pe an.

La ATI Sf. Pantelimon, medicamentele cumpărate sînt ținute sub cheie, iar cheia este luată acasă de asistenta șefă!

Mai mult, personalul se întreabă cum de au apărut într-un dulap peste 800 de doze din antibioticul Colistin din programul AP- ATI, ”care în calculator figurau drept administrate pacienților!”.

Pentru prima oară de la începutul investigației, mărturia unui medic sursă este confirmată de un coleg cu nume și prenume: farmacista de la Sf. Pantelimon, Mioara Duvlea.

”Este foarte ciudat că am găsit în dulap sute de doze de Colistin care figurau în baza de date ca și cum fuseseră date pacienților”, declară Mioara Duvlea pentru ziar.

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac, Marius Mărgărit și Cătălin Tolontan

 

Dilema PSD: Câtă putere îi lasă lui Dacian Cioloș? (România Liberă)

Reducerea atribuțiilor premierului, prin „retrogradarea“ acestuia la statutul de interimar, este tentantă pentru Partidul Social Democrat, pentru că șeful Guvernului nu se va mai putea atinge de legislația penală.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, s-a pozi­ționat pe subiectul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Cioloș, după ce ideea fusese lansată de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și susținută de Victor Ponta. PSD nu are majoritate parlamentară fără UNPR, partid care se arată reținut față de ideea unei moțiuni de cenzură.

Pe de altă parte, și dacă moțiu­nea de cenzură ar fi aprobată, preşedintele Klaus Iohannis nu este obligat să îl desemneze pe candidatul propus de social-democrați și aliații lor. Chiar dacă nimeni nu o recunoaște oficial, postul de premier este dorit și de Liviu Dragnea, și de Victor Ponta, și de Călin Popescu Tăriceanu. Toți trei au probleme de natură penală și este greu de crezut că vreunul va fi acceptat de președinte.

 

Klaus Iohannis ar putea numi un nou premier technocrat (Jurnalul Naţional)

Klaus Iohannis ar putea numi un nou premier tehnocrat, după alegerile legislative din toamnă. Anunţul a fost făcut chiar de un consilier de la Cotroceni, Laurenţiu Ştefan, într-un interviu acordat Reuters.

Consilierul politic al şefului statului a spus că PSD şi PNL vor obține fiecare 32%-35 % la alegerile legislative şi, prin urmare, nu vor reuşi să guverneze singure.

Mai mult de atât, Laurenţiu Ştefan a apreciat că nici măcar o alianță a social-democraților cu două partide mai mici nu îi va ajuta să atingă pragul de 50% necesar pentru a propune un premier.

Consilierul de la Cotroceni a mai declarat că, ţinând cont de aceste considerente, nu va rămâne altceva de făcut decât numirea de către Klaus Iohannis a unui alt premier tehnocrat. "În mod evident, președintele va căuta un prim-ministru. Vom vedea dacă acesta este un premier politic sau unul cu o scurtă carieră politică, ori chiar un tehnocrat... încă sunt multe semne de întrebare", a spus Laurențiu Ștefan.

 

Campania electorală. A fost sau n-a fost? (Adevărul)

Sorin Bocancea consideră că actuala campanie pentru locale a fost o jignire la adresa elecoratului. “O campanie electorală bună este un semn de sănătate a democraţiei. Campania electorală este procesul prin care electoratul are posibilitatea ca, odată la patru ani, să poată primi oferta politică într-o formă care să-i poată permită să perceapă şi să compare. E treaba fiecăruia ce alege apoi. Important este ca autorităţile să-i creeze alegătorului posibilitatea alegerii nu doar prin faptul că îi deschide o secţie de votare într-o duminică, ci prin condiţiile necesare perceperii produsului electoral. Dacă ar fi existat instituţia „protecţia consumatorului electoral”, cred că aceasta ar fi amendat cele două măsuri legislative ce au distrus această campanie.

În prezent, alegătorii au de ales în condiţiile în care cumpărau din magazinele comuniste. Pe atunci alegeau între tacâmuri şi între tenişii Drăgăşani, că alte mărfuri concurente nu ajungeau la raft. Indiferent de calitatea produselor, tot trebuia să mănânce şi să se îmbrace. Aşa şi acum: tot trebuie să aleagă, chiar dacă nu au avut posibilitatea să citească eticheta şi termenul de valabilitate al produsului. Vor alege ceea ce se găseşte, că nu au de ales. Se va merge la alegeri cu acelaşi aplomb cu care se mergea şi la alegerea deputaţilor Marii Adunări Naţionale. Cu plictis şi silă, pentru că îi vor alege pe cei desemnaţi să câştige. Aşa au decis partidele din România că trebuie să se facă politică. Semnalul pe care l-au transmis alegătorilor este clar: putem face politică şi fără voi. Aşa a făcut şi Partidul Comunist Român”.

Revista presei româneşti - 2 iunie 2016