Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


PSD a pregătit salvarea lui Corlăţean (Adevărul)

Liberalii, şedinţă restrânsă cu Cioloş şi miniştrii guvernului (Evenimentul Zilei) - „Bonusurile de exit” ale miniştrilor lui Cioloş (Gândul) - „România nu mai poate atrage investitori pentru că nu mai are forţă de muncă.“ Guvernul trebuie să ajute firmele să importe angajaţi din alte ţări (Ziarul Financiar) - Miroase urât! (Gazeta Sporturilor)

PSD a pregătit salvarea lui Corlăţean: „De ce să fie Titus scos ţap ispăşitor? Aici nu mai vorbim de pungi cu bani luate prin cimitire sau de şpăgi ascunse în tablouri“ (Adevărul)

Senatul va vota marţi solicitarea DNA de începere a urmărării penale pentru Titus Corlăţean, acuzat că, din postura de ministru de Externe, a blocat votul la alegerile prezidenţiale din 2014. Practic, senatorii vor decide, totodată, şi soarta anchetei, pentru că, în cazul unui vot negativ, dosarul va fi închis, întrucât procurorii nu se vor putea atinge de cel care a blocat, oficial, deschiderea unor noi secţii de vot în comunităţile mari de români din străinătate.

Tocmai pentru că miza votului este foarte mare, partidele care formează majoritatea în Senat – PSD, UNPR, ALDE – au refuzat să spună public dacă vor vota favorabil sau împotriva Justiţiei. Însă, potrivit unor surse politice, liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a promis lui Titus Corlăţean că partidul nu-l va abandona la greu. Deşi nu este implicat direct în dosar, Dragnea poartă o imensă povară morală. Surse din PSD au povestit că, în 2014, Liviu Dragnea, din postura de şef de campanie al lui Victor Ponta, a insistat ca MAE să nu deschidă noi secţii de vot.

 

Liberalii, şedinţă restrânsă cu Cioloş şi miniştrii guvernului (Evenimentul Zilei)

Potrivit unor surse liberale, premierul Dacian Cioloş, împreună cu câţiva miniştri se va întâlni mâine, la ora 17.00, cu o parte din parlamentarii PNL, dar şi cu lideri din teritoriu, pentru a discuta despre guvernare. La şedinţă ar urma să participe ministrul de Interne, ministrul Fondurilor Europene, ministrul Sănătății, dar și alți membri ai Cabinetului.

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat săptămâna trecută că ''doi, trei'' dintre miniştrii Cabinetului Cioloş vor fi viitori parlamentari ai PNL sau vor veni în PNL, afirmând că are trei preferinţe, însă va trebui să discute cu aceştia.

 

„Bonusurile de exit” ale miniştrilor lui Cioloş (Gândul)

Miniştrii tehnocraţi au înca­sat anul trecut zeci de mii de euro din bonu­suri de exit, indemnizaţii „tran­zi­torii“, contracte de ma­na­gement şi de con­sul­tanţă, arată infor­maţiile din declaraţiile de avere din 2016 care reflectă veniturile obţinute în anul anterior de către demnitari.

De departe, demnitarul cu cele mai mari ve­nituri încasate anul trecut este ministrul eco­nomiei, Costin Borc, care a primit un „pa­chet“ de plecare de la Lafarge în cuantum de 3,5 mil. lei (echivalentul a circa 65.000 de euro pe lună). El a explicat însă că 2015 a fost un an atipic pentru veniturile pe care le-a primit.

La rândul său, premierul Cioloş a venit la guvernare după ce a primit o indemnizaţie „tran­zitorie“ pentru tot anul trecut în va­loare de peste 8.500 de euro pe lună, în pre­zent el câştigând de 3 ori mai puţin. Tot de 3 ori mai puţin câştigă în prezent şi şeful Fis­cului, Dragoş Doroş, care a renunţat la funcţia pe care o avea la firma de consultanţă fiscală KPMG. O scădere mai accentuată a veniturilor o resimte însă Manuel Costescu, secretarul de stat responsabil cu promovarea României în faţa investitorilor străini, care a lăsat salariul de bancher de peste 21.000 de euro pe lună pentru un venit lunar de circa 1.100 de euro.

 

„România nu mai poate atrage investitori pentru că nu mai are forţă de muncă.“ Guvernul trebuie să ajute firmele să importe angajaţi din alte ţări (Ziarul Financiar)

Recrutările din penitenciare şi biserici nu mai sunt suficiente pentru a acoperi nevoia de forţă de muncă a companiilor.

 Guvernul pregăteşte, în toamna acestui an, lansarea unui draft al unei legi care să scurteze perioada de acordare a permiselor de mun­că pentru muncitorii din ţări non-UE care să vină să lucreze în România, pentru că deficitul de forţă de muncă a atins cote alarmante. În prezent, obţinerea unui permis de muncă pentru un străin dintr-o ţară non-UE care doreşte să lucreze în România durează circa 4 luni.

 

Miroase urât! (Gazeta Sporturilor)

10 detalii neștiute după dezastrul numit EURO » De la fuga lui Burleanu la dovada clară a dezorganizării totale din lot.

Iordănescu nu va fi păstrat după prestaţia jalnică a României la Euro 2016, dar FRF n-are nicio variantă serioasă de rezervă. Răzvan Burleanu a anunţat doar că „va urma o analiză, ce s-a întâmplat în Franţa n-a fost o catastrofă”. Preliminariile CM 2018 încep în septembrie, cu Muntenegru acasă.

 
Revista presei românești - 21 iunie 2016