Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce dispar dinozaurii politici (România Liberă)

dino.jpg

Image source: 
România Liberă

Afirmaţia dramatică şi responsabilă a preşedintelui Iohannis: „România are nevoie de un proiect de ţară post-aderare” (Adevărul); Legea ”Big brother” din Rusia, contestată chiar şi de protejatul Snowden (Gândul); De ce rămâne Bucureștiul paralizat la fiecare ploaie și cum se poate rezolva problema (Vice); Care ar fi răspunsul românilor la întrebarea este mai bine acum, în capitalism, sau era mai bine în comunism? Studiu de caz: următoarea întâlnire a elitei politice şi economice ar trebui să aibă loc la Necşeşti, cea mai săracă localitate din ţară (ZF)

De ce dispar dinozaurii politici (România Liberă)

Mai mulți parlamentari sau aleși locali și-au anunțat retragerea din politică în cursul acestui an. Unii s-au retras în urma anchetelor DNA, alții au făcut un pas înapoi sperând să revină.

Președintele fondator al Uniunii Naționale pentru Progresul României (UNPR), Gabriel Oprea, a anunțat vineri că își dă demisia din partid și că va activa ca senator independent până la finalul acestui mandat, după care se va retrage din politică. Retragerea vine în condițiile în care formațiunea negociază o fuziune sau alianță cu PNL. La discuții, liberalii au propus o fuziune, dar au afirmat că nu îl vor primi în rândurile lor pe Gabriel Oprea, care este acuzat în două dosare penale și nu corespunde criteriilor de integritate ale liberalilor.

 

Afirmaţia dramatică şi responsabilă a preşedintelui Iohannis: „România are nevoie de un proiect de ţară post-aderare” (Adevărul)

La Bruxelles, după încheierea Consiliului European, spunea preşedintele Iohannis: „Este nevoie de un nou proiect de ţară post-aderare. Nu s-a realizat în preajma anului 2007, nu s-a realizat nici mai târziu. Sigur, acum ne pregătim să serbăm 10 ani de la aderare şi iată că, abia acum, începem să ne punem problema, şi bine că ne-o punem şi acum, de elaborare a unei strategii post-aderare”.

A continuat promiţând că, luni, 4 iulie, cheamă în acest sens partidele parlamentare la consultări.

 

Legea ”Big brother” din Rusia, contestată chiar şi de protejatul Snowden (Gândul)

Parlamentul rus a adoptat un pachet de măsuri antiteroriste pe care activiştii pentru respectarea drepturilor omului, inclusiv Edward Snowden, fostul angajat al NSA care şi-a asumat scurgerea de informaţii despre programele Statelor Unite de monitorizare a comunicaţiilor, au afirmat că vor duce la limitarea libertăţii şi a vieţii private a cetăţenilor ruşi.

Potrivit noii legislaţii, va deveni infracţiune, printre altele, neavertizarea autorităţilor în privinţa datelor „relevante” privind posibilele planuri de atacuri teroriste, rebeliuni armate, deturnări şi alte delicte penale. Actele de susţinere sau apreciere a terorismului în mediul online vor fi pedepsite cu până la şapte ani de închisoare.

 

De ce rămâne Bucureștiul paralizat la fiecare ploaie și cum se poate rezolva problema (Vice)

La ploaia de ieri din București nu s-au înregistrat victime, din fericire, și nici pagube materiale majore. Dar a fost destul de rău. Cel mai rău a fost la Gara de Nord, unde piața din față a fost inundată, tavanul s-a spart și au fost afectate magazinele și restaurantele din interior, birourile au rămas fără curent electric din cauza unui scurtcircuit produs de apă, iar tabela cu plecări și sosiri s-a defectat. Trenurile au plecat și sosit relativ normal, dar accesul cu metroul dinspre Piața Victoriei a fost oprit câteva ore.

 

Care ar fi răspunsul românilor la întrebarea este mai bine acum, în capitalism, sau era mai bine în comunism? Studiu de caz: următoarea întâlnire a elitei politice şi economice ar trebui să aibă loc la Necşeşti, cea mai săracă localitate din ţară (ZF)

Dacă mâine ar avea loc în România un referendum pentru a se răspunde la întrebarea „A fost mai bine în comunism sau este mai bine acum în capitalism”, cred că răspunsul majoritar ar fi ca la britanici: era mai bine înainte.

Prăbuşirea comunismului a dus la prăbuşirea multor zone industriale, unde companiile de acolo ţineau în viaţă oraşe întregi. Privatizarea a însemnat în cea mai mare parte închiderea multor fabrici şi vânzarea lor la fier vechi. În cea mai bună situaţie, fabricile din cele mai mari oraşe au devenit mall-uri (Afi Cotroceni stă pe locul UMEB Bucureşti sau Mega Mall stă pe locul Electroaparataj, unităţi cu mii de angajaţi în perioada comunistă) sau clădiri de birouri (fosta uzină Semănătoarea s-a transformat în Sema Parc, de exemplu).