Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ministerul de Interne, tocătorul de miniştri (Adevărul)

Cazul Mareea Comtur 2 arată incapacitatea statului de a legifera şi a ANAT de a se autoreglementa în interesul clienţilor agenţiilor de turism (Ziarul Financiar); „SUPERLASERUL” de la Măgurele, SUFOCAT DE BIROCRAŢIE. Statul român UMILEŞTE mari savanți ai lumii: Îi trimite la „forțele de muncă”, să prezinte DIPLOMA de BAC (Evenimentul Zilei) - Cât ne costă obrazul lui Mugur Isărescu (România Liberă) - Statul, prins în propria capcană din „Telepatia”. Cum să vinzi cu 60 de milioane de euro un teren fără valoare? (Jurnalul Național)- „Naţională” experimentală (Gazeta Sporturilor)

Ministerul de Interne, tocătorul de miniştri (Adevărul)

Funcţia de ministru de Interne a reprezentat, în ultimii zece ani, demnitatea publică în care plecarea s-a făcut, în dese rânduri, în urma unor probleme cu Justiţia sau prin scandaluri în urma cărora singura soluţie rezonabilă a fost demisia.
Petre Tobă, deja fost ministru de Interne în Guvernul Cioloş, este doar ultimul demnitar dintr-o listă lungă de miniştri care a condus această instituţie şi care au ajuns să demisioneze în urma problemelor de corupţie sau a gafelor făcute în exerciţiul funcţiei. 
Înaintea lui Tobă, ministru de Interne a fost Gabriel Oprea, cel mai influent ministru de Interne din Guvernul Ponta. Şi  Oprea este implicat în mai multe dosare,  cum este cazul dosarului „Limuzina“ sau „Girofarul“ în care procurorii DNA îl acuză de abuz în serviciu. Mai mult, procurorii DNA au cerut o extindere a anchetei în dosarul „Girofarul“, aceştia  solicitând joi senatorilor să avizeze începererea urmăririi penale faţă de fostul ministru de Interne pentru ucidere din culpă în cazul morţii poliţistului Bogdan Gigină.
Înaintea lui Oprea, Radu Stroe a demisionat din cauza unor declarații scandaloase făcute după tragedia aviatică din Apuseni. 
În sfârșit, predecesorul său, Gabriel Berca, deși a părăsit miniterul odată cu căderea Guvernului Ungureanu, a fost condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare pentru fapte de corupție săvârșite în perioada în care era ministru de Interne.  

Cazul Mareea Comtur 2 arată incapacitatea statului de a legifera şi a ANAT de a se autoreglementa în interesul clienţilor agenţiilor de turism (Ziarul Financiar)

Dacă vi se pare cunoscut numele agenției de turism, ZF reamintește că Mareea Comtur este una din cele mai mari agenţii de turism de pe piaţă, cu afaceri de 15 milioane de euro anual, lăsată să vândă în continuare vacanţe, deşi a fost implicată în tragicul accident din 2013 din Muntenegru, când 18 turişti şi-au pierdut viaţa, iar alţi 29 de români au fost răniţi. 
Sâmbătă, agenţia de turism a anunţat că va deschide procedură de insolvenţă şi că nu mai onorează vacanţele turiştilor, la scurt timp după ce o altă agenţie de turism, Genius Travel, a lăsat mai mulţi turişti fără sejururi din acelaşi motiv. Nici după accidentul din Muntenegru şi nici după cazul Genius legislaţia din turism sau auto-legiferarea de către Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism nu au schimbat nimic în domeniu.
Aceste două cazuri generează un prejudiciu de imagine pentru toţi jucătorii din breaslă, având în vedere că vine la pachet cu scăderea încrederii turiştilor în serviciile agenţiilor de turism şi implicit poate duce la o scădere a numărului de rezervări prin agenţii şi la o reorientare către rezervările directe pe site-urile hotelierilor sau pe cele de specialitate, precum booking.com.
Toate agenţiile de turism ar putea suporta costuri mai mari cu 2.000-15.000 de euro pe an pentru asigurarea vacanţelor în urma prejudiciului produs turiştilor de Mareea Comtur.

„SUPERLASERUL” de la Măgurele, SUFOCAT DE BIROCRAŢIE. Statul român UMILEŞTE mari savanți ai lumii: Îi trimite la „forțele de muncă”, să prezinte DIPLOMA de BAC (Evenimentul Zilei)

Astăzi este o zi de sărbătoare pentru cercetarea românească. Steagul României va fi ridicat la sediul din Geneva al Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), cel mai mare centru de cercetare în fizica particulelor elementare. Cu această ocazie, Evenimentul zilei atrage atenţia autorităţilor asupra problemelor cu care se confruntă cercetătorii de la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară - „Horia Hulubei”  din Măgurele, desemnat să dezvolte cel mai ambiţios proiect din lume la ora actuală în domeniul cercetării în fizica nucleară - proiectul „Laserului de la Măgurele”. Cercetători de elită la nivel mondial vin din toate colţurile lumii atrași de proiect. Miza pentru ei este câștigarea premiului Nobel. Ei se împiedică însă de legislaţia noastră, care îi obligă să depună un dosar stufos de acte pentru a se angaja pentru proiectul ELI. Cerem foaie matricolă unor doctori de Harvard. Deși e nevoie de angajarea a 250 de cercetători, procesul de recrutare se desfășoară extrem de anevoios, până acum reușind să recruteze circa 100, deși în 2018 trebuie să înceapă experimentele.
Proiectul din România costă 310 milioane de euro, 85% din bani fiind alocaţi de Comisia Europeană și restul din bugetul guvernului român. Fiind un proiect cu finanţare europeană, angajarea personalului trebuie să se facă în calendarul stabilit, altfel riscăm returnarea banilor.

Cât ne costă obrazul lui Mugur Isărescu (România Liberă)

Șeful Băncii Naționale a României are venituri mai consistente decât 13 omologi ai săi din Uniunea Europeană. Acesta primește un salariu de două ori mai mare decât guvernatorul instituției bancare centrale a Bulgariei.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a obţi-nut, în 2015, un venit net lunar de aproximativ 16.000 de euro, compus din salariul standard de 13.000 de euro, la care se adaugă aproximativ 2,6 salarii lunare nete, reprezentând plăţi ocazionale şi participarea la profitul instituţiei, după cum a declarat, săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu. Pe de altă parte, Agenția Națională de Integritate (ANI) a făcut public faptul că venitul din 2015 al guvernatorului a fost de 1.144.000 de lei, ceea ce în euro înseamnă, de fapt, 21.400 de euro lunar. 

Statul, prins în propria capcană din „Telepatia”. Cum să vinzi cu 60 de milioane de euro n teren fără valoare? (Jurnalul Național)

Statul român, prin ANAF, trage de timp în mod evident în legătură cu valorificarea terenurilor confiscate de judecătoarea Camelia Bogdan, în dosarul ICA. Au trecut mai bine de doi ani de la pronunțarea hotărârii definitive de condamnare în acest dosar și a confiscării extinse a mai multor bunuri imobiliare care, în fapt, nu aveau legătură cu infracțiunile principale reținute în actul acuzării întocmit de procurorulpenal Emilian Eva. Cu toatea acestea, ANAF nu a scos la licitație chiar bunul considerat de acuzare și de instanță ca fiind obiectul infracțiunilor și generator al prejudiciului umflat din pix, la 60 de milioane de euro, de către expertul DNA Aurelia Nicolae. Oficial, reprezentanții ANAF se prevalează, în inactivitatea lor față de valorificarea, prin vânzare, a terenului ce a aparținut Institutului de Cercetări Alimentare, de faptul că există un litigiu pe rolul instanței civile, litigiu ce este înscris în Cartea Funciară. În fapt, ANAF scoate chiar în momentul de față, la licitație, bunuri grevate de sarcini. Altele, decât cele din dosarul „Telepatia”. 

„Naţională” experimentală (Gazeta Sporturilor)

În ciuda încurajărilor de pe bancă, "tricolorii" iar s-au speriat de victorie,  scrie în editorialul ziarului sportiv Maria Andrieș după remiza 1 la 1 cu Muntenegru în preliminariile CM 2018. Astfel, la primul test oficial pe banca României, Daum n-a aliniat încă o echipă, ci un eşantion reprezentativ. O „naţională” cu de toate. Nici urmă de liderii fără număr, cu „mentalitate fantastică”, de care vorbea selecţionerul, ridicând ochii din microscop.
Daum nu e un antrenor care să se lase descurajat de o remiză cenuşie. Îşi va păstra entuziasmul, curiozitatea furibundă faţă de fotbalul românesc şi amabilitatea radioasă. Ceilalţi selecţioneri păreau veşnic înneguraţi, cu nori plini de fulgere, deasupra lor. Iată că „naţionala” reuşeşte să facă măcar un om fericit la culme. E şi acesta un public.

 
Revista presei românești - 5 septembrie 2016