Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Compromiterea Codruței Kovesi: până unde și ce rol joacă oamenii serviciilor secrete (România Liberă)

sabina.jpg

Sabina Fati
Image source: 
romanialibera.ro

Plagiate şi closete (Adevărul) - Opt ani de la începutul crizei. Cum a evoluat România în 15 indicatori (Ziarul Financiar)

Compromiterea Codruței Kovesi: până unde și ce rol joacă oamenii serviciilor secrete (România Liberă)

„La prima vedere, șefa DNA a fost doar victima unei răzbunări. Câțiva foști ofițeri MOSAD au fost angajați de un fost ofițer SRI să o compromită. Acesta ar putea fi, însă, doar unul dintre răspunsurile găsite de procurori după șase luni de când a început ancheta”, scrie în editorial Sabina Fati, redactor șef adjunct.
„Daniel Dragomir este eroul poveștii. El ar fi livrat circa un milion de euro firmei Black Cube, cu sediul la Tel-Aviv, unde a lucrat aproape 10 ani și Meir Dagan, fost director al serviciului de spionaj israelian (MOSAD).
Locotenent-colonel și șef al sectoarelor informativ-operative din Direcția Generală a SRI, Dragomir trece în rezervă în 2013, cu mult înainte de a împlini 40 de ani. Retragerea lui din sistem este neclară:
a fost obligat să plece din cauza unor nereguli făcute, a fost trimis cu misiune, s-a săturat de munca lui, avea idealuri și le-a pierdut pe drum?
Ulterior, Dragomir și soția lui, care provine tot din SRI, își fac o companie de comunicare și publicitate...
În toată narațiunea despre compromiterea Codruței Kovesi există amănunte care sugerează că miza nu era doar hărțuirea sau eliminarea ei din fruntea DNA, ci chiar pedepsirea ei prin informații care să demonsterze că ar fi făcut lucuri reprobabile, care să fie cercetate de proprii subordonați. Iar operațiunea numită Tornado de foștii ofiețri de informații israelieni și româninu putea să înceapă și să se desfășoare fără sprijin din partea unor profesioniști activi ai serviciilor autohtone. Să fie aceeași bătălie între pro-occidentali și adversariii lor sau războaiele se dau pentru obținerea unor sfere de influență în politică și economie?
Oricum ar fi, ceea ce se întâmplă sugerează slăbiciunea celui mai mare serviciu de informații din România, pericolul în care poate că se mai află Kovesi și beneficiul pe care îl obțin adepții curentului antioccidentali”.

 

Plagiate şi closete (Adevărul)

„S-a dar liber la remuşcări, scuze şi pus cenuşă în cap. Eu asta înţeleg din recenta decizie a Camerei Deputaţilor de a le permite „doctorilor” plagiatori să renunţe de bună voie la titlu. În această logică, n-ar trebui, oare, să li se permită bunăoară celor care au furat un ou (sau un bou) să-l restituie şi să fie absolviţi de vină? Ba da”, comentează Mircea Vasilescu, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București. 
„Dacă nu ieşea la iveală plagiatul lui Victor Ponta, probabil că n-am fi discutat – de ani întregi! – această temă. E bine că o discutăm, dar e prost, foarte prost că parlamentarii români o dau după piersic. E foarte prost şi că tema a fost relativizată – inclusiv în intervenţiile publice ale unor intelectuali care chiar au doctorate autentice – prin concluzia că „ăsta-i sistemul!”, n-ai ce-i face. Un lucru este însă sigur şi clar: sistemul e făcut din oameni. La capătul lui „de sus” găsim o întreagă industrie de doctorate plagiate. La capătul „de jos” al sistemului educaţional găsim şcoli fără apă şi closete, fără autorizaţie de funcţionare. Ce legătură este între cele două capete? Societatea în ansamblu, cu intelectualii ei cu tot, cu politicieni, cu „elite”, cu părinţi şi bunici, a neglijat total o realitate cruntă: am pierdut pariul cu educaţia. Într-o logică simplă, dacă sistemul educaţional din România permite şi tolerează o întreagă industrie de diplome false şi doctorate plagiate, atunci e greşit. Dacă, de ani întregi, o sumedenie de şcoli n-au autorizaţie de funcţionare, dar funcţionează bine mersi, atunci Statul îşi bate joc de el şi noi, cetăţenii, privim galeş aşteptând ca Statul să-şi revină din amnezie.
În mod normal, ceea ce au legiferat de curând deputaţii – şi anume că plagiatorii pot renunţa bine mersi la titlul de doctor – ar trebui să nu ajungă la stadiul de lege. Dincolo de chichiţele la care se poate apela – întoarcerea legii în Parlament de către preşedinte, sesizarea Curţii Constituţionale şi, eventual, altele – ar trebui ca un val de indignare să cuprindă societatea românească. În numele educaţiei şi al viitorului copiilor noştri. Partea cea mai proastă e că aşa ceva, în România de azi, pare imposibil. E mult mai comod pentru toată lumea să se adapteze, să se descurce şi să dea vina pe „sistem”. Un sistem cu sumedenii de doctori plagiatori, dar fără closete în jumătate din şcolile ţării. Cui îi pasă?”

 

Opt ani de la începutul crizei. Cum a evoluat România în 15 indicatori (Ziarul Financiar)

Falimentul Lehman Bro­thers este considerat drept startul oficial al celei de-a doua crize financiare ca magnitudine din ultima sută de ani. După opt ani, ZF se uită la Bursa de la Bucureşti şi la alţi 15 in­di­catori pentru a vedea cum a evoluat economia locală după ce a fost zguduită de criză. 
Deşi au recuperat pierderile de atunci, pieţele financiare nu mai sunt la fel  -  PIB-ul merge spre 170 mld. euro, plus 20%, dar locurile de muncă se recuperează greu. Numărul de supermarketuri şi de clădiri de birouri s-a triplat şi dublat.. Factura la energie a crescut cu 40%, dar o doză de Cola a scăzut cu 16%.

Revista presei românești - 15 septembrie 2016