Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce vrea să facă Bruxelles-ul cu România. „Apariţia Europei cu două viteze ar da senzaţia că am fost tot timpul minţiţi” (Ziarul Financiar)

junckr.jpg

Președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker a prezentat luni, 1 marte 2017, scenariile unei Europe post-Brexit
Președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker a prezentat luni, 1 marte 2017, scenariile unei Europe post-Brexit

PSD nu renunță: ordonanța 13, adoptată pe bucăți (România Liberă) - Posibila explicație a spânzurării lui Vasile Turcu: a pierdut afacerea cu 2.200 de case! (Evenimentul Zilei) -  4 martie 1977. Ziua în care Bucureștiul a dispărut (Adevărul)

Ce vrea să facă Bruxelles-ul cu România. „Apariţia Europei cu două viteze ar da senzaţia că am fost tot timpul minţiţi” (Ziarul Financiar)

Principiul „Europei cercurilor concentrice“ prinde contur, după ce ieri Franţa şi Germania au anunţat că susţin proiectul anunţat miercuri de preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a cărui linie de forţă este împărţirea Europei în „zone” diferite de integrare - celebrul concept al „Europei cu două viteze”. România va fi pe o orbită marginală, dacă proiectul devine funcţional.
„Proiectul unei Europe cu două viteze este deosebit de frustrant. Realizarea lui ar da senzaţia că am fost minţiţi tot timpul”, comen­tează Flo­rin Pogo­naru, preşe­dintele Aso­ciaţiei Oame­nilor de Afa­ceri din Româ­nia (AOAR) şi preşedinte al Coaliţiei pentru Dez­voltarea Ro­mâniei. „Ideea aderării României a avut drept fundament să importăm instituţiile europene. Ne-am dorit nu portofelul european, ci instituţii ca în Vest, spitale ca în Vest, ne-am dorit să ne simţim cetăţeni europeni. Când am fost primiţi în Uniune, ei ştiau la ce nivel suntem. Ni s-au fixat obiective de etapă. Unele privatizări s-au făcut sub presiune, neţinându-se cont de condiţiile de piaţă, pentru a ne încadra în obiectivele de etapă. Au fost situaţii în care, în transformarea economiei noastre, ei şi companiile lor au fost avantajaţi. Dar noi am mers înainte ca să «ne încadrăm» în obiectivele de etapă. Ca acum ei să vină să spună: e doar vina voastă că nu aveţi instituţii europene, că nu sunteţi aliniaţi, prin ur­mare rămâneţi la periferie! Ar fi extrem de frus­trant”, mai spune preşe­dintele AOAR. 
„Când Uniunea era «împreună», oricât de mic erai erai băgat în seamă”, comentează economistul Dragoş Cabat.
Alţi economişti cred că apariţia acestei Europe a cercurilor concentrice va însemna bariere în plus pentru România, asa cum s-a întâmplat cu adererea la Spaţiul Schengen, unde sunt invocate chestiuni care nu au nici în clin nici în mânecă cu soliditatea frontierelor.
Potrivit economistului Aurelian Dochia, dacă Europa cu două viteze devine realitate, şi evoluţia va deveni mai dificilă. România îndeplineşte de doi ani criteriile formale de aderare la euro, dar nu a făcut nici acum cerere pentru a intra în ERM 2, anteca­mera euro, din cauza nivelului redus al bună­stării cetăţenilor României care – s-a spus - ar face dificilă convieţuirea în acest club.

 

PSD a schimbat strategia: Nu mai adoptă ordonanțe, ci discută modificările la Codul Penal în Parlament. Cumulate, acestea ar putea avea aceleași efecte precum controversata Ordonanță de Urgenţă 13/2017 (România Liberă)

Confruntați cu manifestații de stradă, social-democrații au renunțat la OUG 13/2017 de modificare a Codului Penal. Însă, revizuirea legislației în materie penală urmează să fie efectuată de Parlament. Chiar dacă este mai lentă, această strategie oferă majorității PSD-ALDE mai multe avantaje. Pe de o parte, e vorba de o serie de inițiative separate, care vor fi discutate în Legislativ, în mod transparent, evitându-se acuzațiile de discuții pe ascuns. Pe de altă parte, la dezbateri vor participa și reprezentanții Opoziției, în condițiile în care o parte dintre aceștia au aceleași obiective cu PSD. 

Posibila explicație a spânzurării lui Vasile Turcu: a pierdut afacerea cu 2.200 de case! (Evenimentul Zilei)

Pe 8 februarie, firmele fostului acționar dinamovist au fost silite de instanțe să predea Primărie Capitalei tot fondul locativ preluat de la ICRAL-uri. Afacerea de 1,2 milioane de lei pe an era ultima care mai funcționa din imperiul omului de afaceri. Puteți citi în ziar despre viața neromanțată a zilierului care a ajuns acționar la Dinamo și despre starea lui Vasile Turcu, aflat de două zile la secția Terapie Intensivă de la Spitalul Floreasca.

 

4 martie 1977. Ziua în care Bucureștiul a dispărut (Adevărul)

Mâine se împlinesc 40 de ani de la cutremurul din 1977. În mai puțin de 1 minut, Bucureștiul și câteva orașe mari din România au fost devastate complet. A fost o tragedie afundată într-un nor de praf, cu mii de morți și răniți, cu zeci de clădiri transformate în pulbere și cu eforturi enorme de salvare a supravițuitorilor. Dar, mai mult decât atât, a fost o lovitură pentru regim, pentru Ceaușescu, pentru partid. Vulnerabil, cu țara paralizată, Ceaușescu a venit cu idei noi despre cum ar trebui să se construiască România – idei multe și care nu vizau numai urbanistica.

 

Pot visa din nou (Gazeta Sporturilor)

Poli Iași – Astra aseară 2—3. Campionii en titre rămân în cursa pentru titlu, după ce și-au asigurat prezența în play-off.

Revista presei românești - 3 martie 2017
1967