Scandal pe majorările de salarii de la stat (Jurnalul Național)

Scandal pe majorările de salarii de la stat (Jurnalul Național)

Declarațiile ministrului Muncii, Olguța Vasilescu, dar și aplicarea neunitară a prevederilor legii salarizării au redeschis scandalul legat de salarizarea în sistemul bugetar, care durează deja de șapte ani. Majorările despre care vorbește acum ministrul par irealizabile pentru sindicaliști, care susțin că se va crea un blocaj. Pe de altă parte, creșterea anaunțată pentru bugetari ar putea crea haos pe piață, pentru că cele mai mari venituri vor fi la stat, în detrimentul sectorului privat. Sindicatele mai susțin că noua lege a salarizării se va face din nou prea repede și astfel vor apărea greșeli grave.
Noul proiect de lege a salarizării are în vedere creșteri spectaculoase, ajungând până la 70% față de valoarea actuală. Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, a anunțat deja că cele mai mari creșteri de salarii în sectorul bugetar vor fi la cele care acum sunt de până la 4.000 de lei, iar cele care depășesc acest prag vor avea creșteri de până la 45%.

Câte autostrăzi am construit în 27 de ani: 30 milimetri pe cap de locuitor (România Liberă)

Din 1989 până în prezent, în România s-au construit 570 de kilometri de autostradă, care au costat 14 miliarde de lei. Reiese că, la o populație de 19 milioane de locuitori, fiecărui român îi revin 3 centimetri de autostradă, care l-au costat, în medie, 736 lei.
lte aproape 40 de milioane de euro au fost irosite pe studii de fezabilitate care nu au fost folosite niciodată.

Proba că infrastructura contribuie decisiv la creşterea economică (Ziarul Financiar)

Produsul intern brut al judeţului Constanţa a crescut cu o viteză dublă faţă de cea a restului economiei de la deschiderea autostrăzii Bucureşti – Constanţa, în noiembrie 2012 şi până în prezent, arată datele Institutului Naţional de Statistică şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză.
Astfel,  PIB-ul în valoare nominală al judeţului Constanţa a avut o creştere în perioada 2012-2016 de 56%, faţă de o creştere nominală de 29% a PIB-ului României.
Proba care arată că autostrada a avut un rol covârşitor în viteza de creştere a PIB al judeţului Constanţa în perioada 2012 - 2016 este că în cei patru ani anteriori, adică între 2008 şi 2012, când nu era gata toată autostrada, PIB-ul nominal al judeţului Constanţa a crescut cu 13%, sub ritmul de creştere al PIB-ului per total ţară, de 14%.
La creşterea PIB contribuie creşterea con­su­­mului, a investiţiilor şi a exporturilor nete (expor­turi – importuri). Scur­tarea timpilor de parcurs şi uşurinţa transportului între două centre eco­nomice de valoare inegală (Bucureşti -Ilfov: 206 mld. lei PIB, Constanţa 36 mld. lei) accelerează creşterea în centrul economic aflat pe orbită. Spre acesta se îndreaptă fluxuri noi de capital, va creşte consumul făcut de firmele şi companiile din centrul principal (Bucureşti) şi de asemenea resursele locale sunt valorificate mult mai bine. Având în vedere de exemplu puterea turistică a judeţului Cons­tanţa, banii se fac la Bucureşti şi se cheltuie la Cons­tanţa, iar deschi­derea auto­străzii a accelerat acest fenomen. În aceeaşi perioadă, judeţe care nu au beneficiat de autostradă, pre­cum Iaşi, au avut o creştere a PIB nominal de 35% între 2012 şi 2016, apropiată de media întregii ţări, de 29%.

Comerţul cu prostia omenească e scutit de TVA (Adevărul)

Aproape 3.500 de bucureşteni au luat parte, în acest weekend, la o sesiune de vindecare „cu privirea binefăcătoare a lui Braco”, un auto-proclamat guru croat. Biletul de intrare a costat 40 de lei, iar firma organizatoare e scutită de plata TVA. Reporterii „Adevărul” au mers incognito la una dintre aceste sesiuni, ținută peste drum de piaţa de flori „George Coşbuc” din buricul Capitalei, unde, într-o sală de evenimente amenajată în curtea unei foste fabrici, bucureşteni de toate vârstele se înghesuie la întâlnirea cu Braco, ponunțat Brațo. 
Născut Iosif Grbavac în Zagreb, capitala Croaţiei, Braco este un aşa-zis „vindecător”. În sală se proiectează un filmuleţ de câteva minute, disponibil şi pe YouTube, în care ni s-a spus, cu accent american, ce „sentiment plăcut” au avut cei dinaintea noastră la întâlnirea cu Braco. La terminarea filmului, am fost rugaţi să ne ridicăm în picioare şi avertizaţi că „unii dintre noi vom simţi un sentiment de pace, de bucurie, relaxare, iar alţii vor experimenta un sentiment plăcut de căldură, ca şi cum scânteia divină din voi s-ar aprinde”. 
Apoi Braco însuşi, îmbrăcat în alb şi cu pletele fluturându-i, şi-a făcut apariţia printre noi. S-a urcat calm pe un fel de piedestal şi ne-a ţintuit cu privirea. Nu părea să privească pe cineva anume şi nici în gol. În tot acest timp, oamenii fie stăteau cu ochii închişi, fie îl priveau în speranţa unui semn, ceva, care să le confirme că nu au dat banii degeaba şi toate credinţele lor sunt adevărate.  
Până să ne dumirim bine ce e cu Braco ăsta, croatul s-a dat jos de pe piedestal şi a ieşit din sală la fel de senin cum a intrat.
La Bucureşti, numărul biletelor vândute, conform organizatorilor, a fost de 3.320, adică încasări de aproape 30.000 de euro în mai puţin de 48 de ore.