Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ziua în care UE şi UK îşi încep călătoria în teritoriu necunoscut (Adevărul)

unteanu.png

Cristian Unteanu scrie despre ziua care va marca istoria Europei. Ce urmează după anunţul oficial privind Brexit-ul?
Image source: 
adevarul.ro

Sondaj: Klaus Iohannis nu mai este prima opţiune a electoratului anti-PSD pentru alegerile din 2019 (Gândul) - Fabricile de doctorate s-au autoevaluat și doar Oprea e vinovat! (Româna Liberă) - O problemă fără ieşire. Tot deficitul bugetar finanţează un singur lucru: golurile din sistemul public de pensii (Ziarul Financiar) - Dăm check-in de la Moscova? (Gazeta Sporturilor)

Ziua în care UE şi UK îşi încep călătoria în teritoriu necunoscut (Adevărul)

"Anunţul oficial că Marea Britanie va activa, pe 29 martie, articolul 50 din Tratat, marcând ieşirea sa din sistemul comunitar, este semnul unui eşec enorm", scrie Cristian Unteanu. "Este aşa pentru că, în mod real, ambele părţi nu pot încă măsura consecinţele reale pe care le va provoca această ruptură pe plan economic, social, de securitate.
Şi este un eşec cumplit deoarece nu au fost în stare să stabilească măcar că acest divorţ va fi unul amiabil.
Principalele domenii unde problemele sunt sensibile, extrem de dificile şi foarte complicat de negociat sunt: 
1. Stabilirea cu exactitate a tuturor datoriilor pe care Marea Britanie le are faţă de UE, o factură care, în opinia comentatorilor de la Bruxelles ar ajunge la suma de 60 de miliarde de Euro;
2. Ce se va întâmpla cu cetăţenii ţărilor din UE care trăiesc şi muncesc în UK (temă care, spun unele surse, va fi abordată chiar la începutul procesului de negocieri, tocmai deoarece ar putea determina evoluţiile discuţiilor în toate celelalte domenii);   
3. Analizarea posibilităţii ca, în cei doi ani, să se negocieze nu numai Acordul de ieşire din UE, ci şi termenii unui nou acord comercial în termenii căruia Marea Britanie să poată beneficia de acces la piaţa comună europeană, chiar dacă nu-şi va asuma niciuna dintre obligaţiile de Stat Membru;
4.  Posibilitatea ca, în anumite domenii, pentru UK să fie acceptate perioade tranzitorii înainte de aplicarea prevederilor unui viitor acord....
Proiectul european, cea mai frumoasă şi complexă realizare a unei Europe marcate de secole de războaie şi uri reciproce, este acum pus în primejdie. Va reuşi să supravieţuiască printr-o renaştere de tip Phoenix? Poate, sper, dar nimeni nu ştie cu adevărat ce ne aşteaptă". Integral în Adevărul.

 

Sondaj: Klaus Iohannis nu mai este prima opţiune a electoratului anti-PSD pentru alegerile din 2019 (Gândul)

Klaus Iohannis nu mai este prima opţiune a votanţilor anti-PSD pentru alegerile prezidenţiale din 2019, se arată într-un sondaj Sociopol.
Iohannis este înlocuit în simpatiile publicului anti-PSD de către procurorul şef al DNA.
Laura Codruţa Kovesi a adunat 28% dintre preferinţele lor şi l-a detronat astfel pe Klaus Iohannis. Preşedintele adună doar 20% dintre voturile anti-PSD. Clasamentul este completat de fostul premier Dacian Cioloş cu 10% şi de Nicuşor Dan cu 2%. 40% sunt nehotărâţi cu privire la o alternativă pentru candidatul PSD, mai arată sondajul, citat de b1.
În tabăra PSD, favorită este Gabriela Firea, cu 32%, urmată de Victor Ponta - 18% şi Liviu Dragnea cu 10%. 40% dintre suporterii pesedişti nu au oferit un răspuns.

 

Fabricile de doctorate s-au autoevaluat și doar Oprea e vinovat! (Româna Liberă)

Școlile doctorale de la Apărare și Poliție refuză să admită că au probleme majore de etică academică și ascund plagiatele grosolane sub preș. Mai mult, în autoevaluările pentru 2016, profesorii acestor instituții mint cu nerușinare, se laudă cu fleacuri și chiar fac greșeli gramaticale demne de analfabeți. Excepție face școala doctorală a SRI, care recunoaște parțial lipsa integrității științifice.
În loc să fie retezate, trei braţe cangrenate ale sistemului doctoral din România sunt invitate să abereze despre „performan-ţele“ lor. În autoevaluările din 2016 ale Şcolilor Doctorale, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I“, Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul“ şi Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ au menţionat prea puţin scandalurile legate de plagiatele aflate în curtea lor. 

 

O problemă fără ieşire. Tot deficitul bugetar finanţează un singur lucru: golurile din sistemul public de pensii (Ziarul Financiar)

Deficitul fondului public de pensii a atins în 2016 pragul de 21 de miliarde de lei, echivalentul a 2,7% din PIB, cel mai înalt nivel înregistrat vreodată, în perioada de după revoluţie. Anul acesta, deficitul fondului public de pensii va avansa cu cel puţin şapte miliarde de lei, a urmare a mai multor decizii anunţate în campania electorală şi preluate în programul de guvernare: de la 1 ianuarie pensiile au crescut cu 5,2% (efort financiar de 3 mld. lei), de la 1 martie pensia minimă a crescut la 520 de lei (efort bugetar de un miliard de lei), iar, de la 1 iulie punctul de pensie ar urma să crească la 1.000 de lei (efort bugetar de 2,6 mld. lei, după calculele Consiliului Fiscal).
Prin urmare, în 2017 deficitul fondului de pensii va ajunge la cel puţin 28 de miliarde lei, reprezentând 3,5% din PIB, adică cu mult peste deficitul bugetar prevăzut la 2,96% din PIB, pe cash (24,1 mld. Lei).
Sunt multe cauze ale acestei situaţii. Prima dintre ele: în România sunt prea puţini contribuabili la sistemul de pensii; sunt prea multe categorii care plătesc mai puţin la pensii (cei în regim PFA, de exemplu), iar reintroducerea pensiilor speciale, care nu se bazează pe contribuţii, majorează deficitul.

 

Dăm check-in de la Moscova? (Gazeta Sporturilor)

„Tricolorii” s-au reunit ieri pentru meciul decisiv cu Danemarca și le-au promis celor mai mici susținători că se vor califica la CM din Rusia. 
Bogdan Stancu are două coaste rupte și nu va fi păstrat în lot. Înlocuitorul său, Gicu Grozav, are și el fractură de metacarpian, dar poate juca duminică.
România – Danemarca se dispută la Cluj-Napoca. Meciul va fi trasnmis de TVR 1.

 
Revista presei românești - 21 martie 2017