Sebastian Ghiță și afacerile ignorate de DNA (Jurnalul național)

Cum poate fi extrădat Sebastian Ghiţă şi cine ar putea da peste cap planurile autorităţilor române (Adevărul)

Zi decisivă pentru fostul deputat Sebastian Ghiţă, aflat în arestul central din Belgrad. Curtea Supremă din Serbia este solicitată, marţi, să confirme mandatul de arestare internaţională emis pe numele fugarului, după care autorităţile române vor putea începe demersurile pentru extrădarea acestuia.

Sebastian Ghiţă a petrecut a cincea noapte în arestul Poliţiei din Belgrad, după ce Curtea Supremă din Serbia a decis arestarea fostului deputat, căutat prin Interpol, pentru 60 de zile. Decizia a fost determinată de riscul ca Ghiţă să se ascundă sau să fugă pentru a se sustrage extrădării. Aceeaşi instanţă este solicitată să confirme mandatul de arestare internaţională emis pe numele fugarului, după care autorităţile române vor putea începe demersurile pentru extrădarea acestuia. Anterior, procuratura din Belgrad decisese reţinerea pentru 48 de ore a lui Sebastian Ghiţă pentru posesie de documente falsificate.

După capturarea lui Sebastian Ghiţă, în cursul săptămânii trecute, o echipă de avocaţi a plecat în Serbia pentru a-l reprezenta pe acesta în faţa autorităţilor judiciare sârbe. Procedura de extrădare ar putea fi însă una de durată, pentru că Ghiţă trebuie să răspundă, mai întâi, pentru infracţiunile comise pe teritoriul Serbiei: trecerea frauduloasă a frontierea şi fals privind identitatea.

Fostul deputat a fost prins la Belgrad, în cursul nopţii de 13 spre 14 aprilie. Ghiţă s-a prezentat ca fiind student sloven şi le-a vorbit poliţiştilor sârbi în engleză, prezentându-le acte false. Anchetatorii aveau deja date de la autorităţile române referitoare la faptul că în locuinţa respectivă s-ar afla fugarul, astfel că a fost condus la poliţie, constatându-se că documentele erau false. Sebastian Ghiţă era însoţit de fratele lui, care avea documente reale.

Sebastian Ghiță și afacerile ignorate de DNA (Jurnalul Național)

Fuga și arestarea lui Sebastian Ghiță în Serbia redeschid discuțiile despre nivelul de protecție a fostului deputat PSD, membru în Comisia Parlamentară pentru Controlul Activității SRI, protecție de care s-a bucurat atât el, cât și afacerile pe care le-a controlat direct sau prin interpuși. Una dintre aceste afaceri prin care s-au derulat contracte grase cu statul se numește SC XOR-IT Systems SRL, și despre ea a vorbit, în denunțul său, fostul „sponsor” al Anei Maria Pătru (ex-președintele Autorității Electorale Permanente), dat în fața anchetatorilor de la DNA Ploiești. Acest denunțător ar fi aflat în mod direct de la Pătru că, în anul 2012, se făceau presiuni ca toate licitațiile ce urmau să fie organizate de AEP să fie atribuite companiei controlate de Sebastian Ghiță.

Deși, în parte, informațiile furnizate de omul de afaceri care i-a plătit Anei Maria Pătru 50.000 de euro pentru a-și achiziționa bolidul de lux marca Range Rover Sport, s-au adeverit, până în acest moment DNA nu pare a fi foarte interesată de aceste aspecte. Asta poate și pentru faptul că una dintre licitațiile care, într-adevăr, au fost atribuite de AEP companiei SC XOR-IT Systems SRL au avut legătură cu listele electorale utilizate în timpul referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu.

Astfel, în denunţul său, prezentat săptămâna trecută în exclusivitate de „Jurnalul Național”, Dan Mihai Cernăianu susține că Ana Maria Pătru, care ocupa la acel moment funcția de vicepre­ședinte al Autorității Electorale Perma­nente, i-a spus că, înainte de alegerile parlamentare din anul 2012, Irina Socol, patroana companiei Siveco România, s-a arătat extrem de supărată pentru că nu a mai câștigat licitațiile organizate de AEP. „Mi-a spus (Ana Maria Pătru – n.red.) că i-a explicat Irinei Socol că sunt presiuni foarte mari ca, în continuare, contractele de achiziţii publice să fie câștigate de SC XOR-IT SRL, aparținând lui Sebastian Ghiță”, notează Dan Mihai Cernăianu în declarația dată la DNA Ploiești.

Turcia, cu Erdogan - înainte! Până în 2029! (România liberă)

Conform rezultatelor finale ale referendumului constituţional desfăşurat duminică, cetăţenii turci s-au pronunţat la limită în favoarea instituirii unui sistem prezidenţial, ceea ce îi va oferi prerogative sporite preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

Printre primele anunțuri făcute de guvernanți au fost reintroducerea pedepsei cu moartea și referendum asupra aderării la Uniunea Europeană, care ar fi un demers inutil, pentru că Europa nu vrea o Turcie cu tendințe totalitariste.

Potrivit rezultatelor, aproape 25 de milioane de cetăţeni turci (51,3%) au votat în favoarea modificării Constituţiei, față de 48,7%, diferenţa fiind de circa 1,3 milioane de voturi. Rezultatele au fost denunțate de opoziție, principalele formaţiuni - Partidul Popular Republican (CHP) şi Partidul Popular Democrat (HDP) – reclamând acte de manipulare şi fraude electorale. Acestea au cerut renumărarea voturilor, în special pe cele din diaspora, știut fiind că turcii din afară au votat masiv împotriva modificării Constituției (de exemplu, în Bulgaria, peste 70% au votat „NU”) și pe cele din orașele mari, Istanbul, Ankara, Izmir, unde, de asemenea, s-a votat masiv împotriva modificărilor Constituției.

Însă preşedintele Recep Tayyip Erdogan, iniţiatorul referendumului, a cerut tuturor ca rezultatul referendumului să fie respectat. El a transmis felicitări formaţiunilor care au susţinut proiectul de modificare a Constituţiei - Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), Mişcarea Naţionalistă (MHP) şi Partidul Marii Uniunii (BBP), mergând în campanie pe ideea că Turcia trebuie modernizată, iar pentru asta este nevoie să se eficientizeze procesul decizional, prin înlocuirea republicii parlamentare cu cea prezidenţială.

Cât de disproporţionată este dezvoltarea României (Ziarul Financiar)

Moldova este încă „prizoniera“ textiliştilor, pe când producătorii  auto s-au aşezat în centrul şi vestul României, unde apropierea de Occident a jucat un rol crucial.

Producătorii de maşini şi componente auto sunt cei mai mari angajatori din nouă judeţe ale ţării, arată datele de la Inspecţia Muncii care analizează domeniile care au cei mai mulţi salariaţi în fiecare judeţ.

Datele de la Inspecţia Muncii ilustrează încă o dată modul în care este împărţită economic România şi care sunt motivele subdezvoltării ei. În judeţele din regiunea Moldovei, spre exemplu, producătorii din industria auto nu îşi fac loc în topul angajatorilor în niciun judeţ. Această regiune suferă astfel din cauza lipsei investiţiilor importante, atât din partea statului, cât şi a mediului privat.

„Pentru judeţele din zona Moldovei, cea mai importantă contribuţie pe care statul ar putea să o aibă ar fi să contruiască infrastructură, pentru că altfel această regiune nu poate fi atractivă pentru investitori atâta timp cât nu are legături nici cu restul României, nici cu Europa“, spune analistul economic Aurelian Dochia.