Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine sunt finanțatorii partidelor politice (România Liberă)

catalin-radulescu-1.jpg

"Deputatul AKM", Cătălin Rădulescu,a plătit cotizații care se ridică la 36.500 de lei. Rădulescu a fost recent suspendat din partid pentru declaraţiile sale referitoare la protestatarii din Piața Victoriei.
Image source: 
romanialibera.ro

De ce nu se iau măsuri faţă de părinţii care refuză vaccinarea copiilor (Adevărul) - România paradoxului (Ziarul Financiar)

De ce nu se iau măsuri faţă de părinţii care refuză vaccinarea copiilor (Adevărul)

Deşi specialiştii susţin introducerea vaccinării obligatorii, autorităţile afirmă că părinţii care refuză să-şi imunizeze copiii nu vor fi încătuşaţi, dar că ar putea fi puşi în situaţia de a achita din buzunar tratamentele copiilor dacă aceştia se îmbolnăvesc din cauza nevaccinării.
„Părinţii nu vor fi adunaţi cu arcanul, să vină cu copiii la vaccinare şi nici nu vor fi poliţişti care îi vor încătuşa pe cei care refuză imunizarea”, a explicat ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, pentru News.ro. După ce proiectul de act normativ a împărţit românii în două tabere, pro vaccinare şi anti vaccinare şeful, de la Sănătate a explicat că „procesul de vaccinare nu este un proces de a constrânge pe cineva. Copilul vine, este investigat, este consultat, se recomandă vaccinul, părintele copilului poate să refuze, poate să pună întrebări”, a declarat oficialul, precizând că proiectul nu prevede sancţiuni pentru părinţi, aşa cum se întâmplă în alte state europene.
În Franţa, pe 20 martie 2015, s-a stabilit că obligaţia de a vaccina copiii nu încalcă Legea Fundamentală. Astfel, părinţii francezi sunt obligaţi să meargă la vaccinurile obligatorii cu copiii, în caz contrar fiind amendaţi sau chiar pasibili de închisoare.   În schimb, în Spania vaccinările nu sunt obligatorii, părinţii fiind cei care îşi dau consimţământul pentru realizarea acestora. Însă, pentru integrarea în comunităţile de copii, este obligatorie vaccinarea.
Aflate în faţa unei crize de vaccin fără precedent, autorităţile române fac déjà tot posibilul pentru a găsi doze de ser ROR (rubeolă-rujeolă-oreion), 110.000 de doze fiind în drum spre cabinetele medicilor de familie, iar alte 10.000 de doze care urmau să meargă la export au fost blocate în depozitele distribuitorilor după ce Agenţia Naţională a Medicamentului şi Ministerul Sănătăţii au notificat Comisia Europeană că au luat astfel de măsuri.

PSD și USR și-au publicat lista donatorilor pentru 2016. Cine sunt finanțatorii partidelor politice (România Liberă)

Controversatul Cătălin Rădulescu (deputatul AKM), europarlamentarul Daciana Sârbu sau un fost primar de Lupeni se numără printre social-democrații care au plătit cotizații a peste zece salarii minime brute. Primarul sectorul 5, Daniel Florea, a fost cel mai generos donator al PSD, oferind 180.000 de lei. 
Printre finanțatorii USR se numără președintele Nicușor Dan, cu 187.000 de lei, sau Clotilde Armand, cu 104.900 de lei. Donația cea mai consistentă, de 210.000 de lei, a venit de la Iulian Stanciu, CEO al eMAG. Lista oamenilor de afaceri care au finanțat USR este în RL.

România paradoxului: De ce 3 milioane de români au avut puterea să plece la muncă în afară, în schimb numai 134 de companii româneşti au avut puterea să facă investiţii în afară, faţă de 13.000 cât au ungurii numai în România? Unde este fractura? (Ziarul Financiar)

România este la extreme: are peste 3 milioane de români la muncă în afară, în toată lumea, cea mai mare comunitate din est în Europa, dar are numai 134 de companii româneşti (deţinute de antreprenori) cu investiţii străine în afară, conform unui studiu al BNR pe datele de la finalul lui 2015.
Ca o comparaţia, Ungaria are în România 13.000 de companii.
O parte dintre antreprenorii români spun că firmele româneşti, că ei, nu au în ADN să iasă în afară, să cucerească alte pieţe, să se bată cu alţii pe teritoriul lor. Preferă să rămână în România, unde cunosc piaţa, unde au relaţiile, unde pot folosi armele interne, birocratice.
Alţii spun că nu au cunoştinţe, knowledge, nu au oameni, nu au bani pe care să-i investeasă, să-i rişte, să-i piardă.
Dar mai toţi susţin că exporturile şi investiţiile româneşti în afară nu reprezintă o politică de stat pentru România, pentru Palatul Victoria, pentru Palatul Cotroceni, pentru Ministere, pentru Ambasade, pentru reprezentanţii comerciali (pentru cei care sunt interesaţi, ataşaţii comerciali ai statului român în afară, sunt mai nou la Ministerul Mediului de Afaceri, după ce până acum au fost la Ministerul Economiei, iar acum câţiva ani erau la Ministerul de Externe).
Dacă statul român nu are în politica sa de zi cu zi promovarea exporturilor şi a companiilor româneşti (multinaţionalele au propriile lor pieţe), atunci şi rezultatele sunt pe măsură.

Revista presei românești - 2 mai 2017