Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine conduce PSD, şi noi nu ştim? (Gândul)

sultanoiu.jpg

Marian Sultănoiu
Image source: 
gandul.info

Cei 9 plătiți regește pentru (ne)promovarea turismului (Jurnalul Național) - CFR Marfă, sub amenințarea unor plăți de 17 milioane de euro (România Liberă) - Harta speranţei de viaţă: un bucureştean trăieşte, în medie, cu 2,4 ani mai mult decât restul locuitorilor (Ziarul Financiar) 

Dragnea poate fi premier doar dacă schimbă el legea în Parlament (Adevărul)

Curtea Constituţională a respins, joi, ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului la Legea de funcţionare a Guvernului, care împiedică persoanele condamnate să ocupe funcţii în Guvern. Astfel, Liviu Dragnea nu poate fi premier.
Magistraţii CCR au explicat, succint, de ce au respins, cu majoritate de voturi, sesizarea ca inadmisibilă.  „Curtea a constatat că, în esenţă, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare şi interpretare a legii de către autorităţile publice competente, cât şi aspecte de legiferare  ce intră în competenţa Parlamentului“, se arată în comunicatul Curţii. 
Altfel spus, CCR n-a judecat speţa pe fond pentru că nu sunt motive de neconstituţionalitate. În Legea de funcţionare a Guvernului, Parlamentul a stabilit criterii de integritate care nu încalcă drepturile constituţionale, aşa cum alte instituţii au altă grilă de integritate - mai rigidă sau mai relaxată.  
Aşadar, singura şansă ca Liviu Dragnea să ajungă premier este modificarea legii în Parlament, acolo unde PSD are majoritate.

 

Cine conduce PSD, şi noi nu ştim? (Gândul)

Chiar aşa! Cine conduce PSD, şi noi nu ştim? Întrucât, în urma opoziţiei crunte pe care a făcut-o senatorul Şerban Nicolae la opinia partidului, a liderilor săi, a guvernului, pe Legea graţierii, mă tem fie că personajul nostru îşi caută un anume fel de susţinere în rândul social-democraţilor din partida ocultă, fie acţionează la anumite inputuri provocatoare, venite din ionosferă, scrie ziaristul Marian Sultănoiu.
Nu putem să ă credem că Nicolae se luptă la baionetă, cu pieptul gol, împotriva partidului şi a propriului său „destin” politic, „doar” pentru liberarea celor câteva sute de corupţi încarceraţi. Totuşi, un tip pragmatic, ca el, garantat de Ion Iliescu încă de la debutul său politic, nu se poate să nu priceapă că o atare lovitură aplicată în moaca PSD va face ca imaginea partidului să devină una aproape de neremodelat estetic... Integral pe gandul.info.

 

Cei 9 plătiți regește pentru (ne)promovarea turismului (Jurnalul Național)

Șefii celor nouă birouri externe de turism ale României păreau nemuritori în funcție. Asta până zilele trecute când Ministerul Turismului a decis să le desființeze. Reprezentantul statului român la New York, de pildă, ocupă acest post de aproape un sfert de veac, cu un salariu de 3.500 de dolari. Simion Alb este cel mai bogat dintre cei nouă reprezentanți externi ai turismului românesc. El a adunat un teren, o casă și un apartament în București, un apartament la Predeal și o casă la Giurgiu. Are bani în șapte conturi bancare din România și SUA fără a le declara valoarea. 
Cine sunt șefii birourilor de la Moscova, Beijing, Viena, Londra citiți în JN.

 

O decizie definitivă a Curții de Apel Craiova poate arunca în aer căile ferate. CFR Marfă, sub amenințarea unor plăți de 17 milioane de euro (România Liberă)

Cei 1.131 de mecanici de locomotivă și 403 mecanici ajutori ai CFR Marfă pot da în judecată societatea pentru sporurile neacordate în perioada 2013-2015. Și au șanse mari să câștige.
O decizie definitivă a Curții de Apel Craiova, pronunțată la finele lunii noiembrie a anului trecut, obligă CFR Marfă se plătească retroactiv diferențe salariale și sporuri pentru cinci mecanici de locomotivă. Conturile  SNTFM CFR Marfă sunt poprite pentru suma de 248.611,82 lei. Și nu sunt singurii angajați care au acționat în instanță societatea, după cum au recunoscut petru RL chiar oficialii ei, care nu au precizat însă care este numărul acestora.

 

Harta speranţei de viaţă: un bucureştean trăieşte, în medie, cu 2,4 ani mai mult decât restul locuitorilor (Ziarul Financiar)

Un bucureştean trăieşte, în medie, 77,8 ani, Capitala fiind regiunea cu cea mai mare spe­ranţă de viaţă din România, arată datele Institu­tului Naţional de Statistică pentru anul 2015.
Pe lângă Bucureşti, în topul judeţelor cu cea mai mare speranţă de viaţă se mai află Vâlcea , Cluj, Braşov şi Sibiu. 
Pe de altă parte, în Satu Mare există cea mai mică spe­ranţă de viaţă din România, de numai 73,2 ani, cu 2,2 ani mai redusă decât media na­ţională şi cu aproape 5 ani mai scăzută decât în Bu­cureşti. În clasamentul judeţelor cu cea mai redusă speranţă de viaţă se mai află Călăraşi, Giurgiu, Tulcea şi Olt .
În ceea ce priveşte durata medie a vieţii pe sexe, statisticile arată că, în medie, femeile au o speranţă de viaţă de aproape 79 de ani, în timp ce bărbaţii au o durată medie a vieţii de 72 de ani.
Speranţa de viaţă, indicatorul care arată starea de sănătate a populaţiei unei ţări, a devenit în ultimii ani o preocupare constantă a specia­liş­tilor în demografie, care avertizează asupra faptului că guvernele trebuie să îşi facă planuri pentru creşterea duratei medii a vieţii, dar şi pentru recu­pe­rarea mai rapidă a decalajelor faţă de statele dez­­voltate, pen­tru că în prezent pro­gresul tehno­logic o permite.
Ro­mânia are un de­calaj de 7 - 8 ani la spe­ranţa de viaţă faţă de alte state din Europa de Vest.

Revista presei românești - 5 mai 2017