Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Câteva observaţii despre un serial la modă (Adevărul)

liviu.jpg

Liviu Avram, redactor șef adjunct Adevărul, face câteva observații pe tema serialului "Noi suntem statul", publicat de Evenimentul Zilei
Image source: 
adevarul.ro

De ce a explodat bomba SIPA acum? O explicaţie a unei realităţi tabu în România ultimilor 27 de ani (Gândul) - Costin Pecingină, Datasoft Net/GData: Ca să vezi cât de sigur este sistemul tău informatic poţi să angajezi hackeri etici ca să-l testeze (Ziarul Financiar) - Gaură de milioane de euro la FRF (Gazeta Sporturilor)

De ce a explodat bomba SIPA acum? O explicaţie a unei realităţi tabu în România ultimilor 27 de ani (Gândul)

Deranjul pe care Dan Andronic l-a provocat cu materialul de primă pagină despre fostul serviciu secret de la Justiţie, SIPA, nu ar fi fost posibil dacă una dintre cele mai sensibile realităţi ale României din ultimii 27 de ani ar fi fost lămurită până acum: influenţa pe care serviciile secrete, prin mijloace specifice, o au în justiţie, scrie redactorul șef Clarice Dinu. 
Suspiciunea este întemeiată atâta vreme cât acest subiect rămâne unul tabu, fie că este vorba de politicieni, magistraţi sau presă. Aici ar fi de menţionat trei situaţii clare care nu ar fi trebuit să rămână fără consecinţe având în vedere posibilele abuzuri grave, străine unui sistem democratic funcţional : 1) Dezvăluirea senină a fostului general SRI Dumitru Dumbravă potrivit căruia justiţia este câmpul tactic al Serviciului; 2) Problema acoperiţilor din rândul magistraţilor, reclamată de vocile din sistem - şi aici este de amintit şefa UNJR, Dana Gârbovan; 3) Problema protocoalelor dintre SRI şi justiţie. 
Povestea SIPA începe în anii `90 când în subordinea Direcţie Generale a Penitenciarelor a fost înfiinţat Serviciul Independent Operativ(SIO) a cărui activitate viza obţinerea de informaţii din mediul penitenciar, cu legătură la siguranţa naţională. În 1997, SIO se transformă în Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie, unitate subordonată Ministerului Justiţiei. 
Regulamentul de organizare, funcţionare şi atribuţiile SIPA au fost stabilite prin două ordine de ministru care nu apar a fi publicate, însă în 2001 într-o hotărâre de Guvern s-au specificat clar categoriile de informaţii pe care Serviciul le putea obţine: acte de corupţie din sistemul penitenciar şi, important, orice alte informaţii obţinute accidental şi care se referă la acte de corupţie ale persoanelor din adminitraţie, justiţie sau parchete. În 2004, SIPA se reorganizează devenind Direcţia Generală de Pază şi Anticorupţie(DGPA). Atribuţiile rămân aceleaşi
În urma presiunii publice, în 2006, DGPA se desfiinţează la propunerea ministrului Justiţiei de la acea vreme, Monica Macovei. Potrivit hotărârii de guvern, documentele din arhivă trebuiau prelucrate şi inventariate de o comisie specială şi predate cu avizul conform al CSAT către Arhivele Naţionale sau instituţiile din sistemul de apărare şi siguranţă naţională, printre care şi SRI. 
Peste doi ani, în 2008, CSM la propunerea UNJR cere Ministerului Justiţiei prelucrarea în regim de urgenţă a arhivei SIPA, iar informaţiile, care nu au fost valorificate administrativ sau penal, referitoare la magistraţi să fie distruse. Distrugerea nu a fost însă confirmată oficial niciodată.

 

Câteva observaţii despre un serial la modă (Adevărul)

Ziaristul Liviu Avram, redactor șef adjunct Adevărul, scrie despre articolele publicate în ultimele luni de cotidianul Evenimentul Zilei, sub semnătura lui Dan Andronic, inculpat în două dosare DNA.

"Am rupt vreo două ore şi am citit şi eu, în sfârşit, cele 16 (până acum) episoade ale serialului-fluviu „Noi suntem statul” al lui Dan Andronic. Citisem sporadic vreo două episoade, mi se păruseră neconvingătoare, dar când am văzut că s-a deschis dosar la Parchet şi se face şi comisie parlamentară de anchetă, am zis că e musai. Câteva observaţii, măcar aşa, pe diagonală. 
*** Dan scrie suficient de prudent, insinuant şi aluziv încât să nu poată fi agăţat cu un proces. Se vede aici instinctul de consultant politic. 
*** Serialul suferă cronic de lipsă de probe. Şi aici Andronic are o tehnică interesantă. El nu aduce probe în sprijinul afirmaţiilor sale, ci doar afirmă că „există probe” sau că „există martori” (fără să-i numească), invitându-i pe alţii să caute.
*** Despre calitatea documentării nu mi-am putut face o idee până la episodul 16, cel cu arhiva SIPA. Spre deosebire de celelalte episoade, aici Andronic îl acuză concret pe judecătorul Cristi Danileţ că ar fi făcut tot felul de nenorociri prin arhiva aia. Judecătorul a dat o dezminţire categorică, nu asta e problema, ci faptul că Danileţ afirmă că nu a fost niciodată contactat înaintea publicării, că să-şi spună şi el punctul de vedere. Şi Danileţ chiar este un tip foarte uşor de accesat de către presă. Problematic, nu?
*** Serialul se citeşte pe nerăsuflate, are destule momente care, dacă ar fi adevărate, ar fi chiar picante. Dar aşa cum este el construit, la final rămâi ca la biserică: dacă vrei - crezi, dacă nu vrei - nu crezi", conchide redactor șef adjunct Adevărul.

 

Costin Pecingină, Datasoft Net/GData: Ca să vezi cât de sigur este sistemul tău informatic poţi să angajezi hackeri etici ca să-l testeze. Cât costă un hacker etic? 700-800 de euro pe zi (Ziarul Financiar)

Auditul de securitate care să includă şi o simulare a unui atac cibernetic, backup-ul datelor, actualizarea tuturor programelor instalate şi a sistemelor de operare şi o soluţie de securitate aleasă conform sfaturilor specialiştilor sunt câteva măsuri pe care le recomandă Costin Pecingină de la Datasoft Net, reprezentantul G Data în România.
 „Cu o simulare a unui atac cibernetic vei şti într-adevăr cât de vulnerabil eşti în faţa hackerilor. Îţi angajezi nişte hackeri etici, buni, care îţi arată exact ceea ce poate să-ţi facă un hacker rău. Backup-ul este bun ca atunci când atactul are loc să nu se răsfrângă şi la datele protejate prin backup. Dacă avem aplicaţii pe care nu le folosim, dar au rămas acolo, e bine să le ştergem, să renunţăm la ele. O soluţie de securitate care să fie aleasă pe considerente mai puţin pe partea de marketing sau publicitate, ci pe partea de sfaturi ale specia­liştilor, ale organis­melor de cercetare“, spune el.
„Fenomenul ransomware a apărut acum patru ani. Probabil primul gând este să încerci să-ţi răscumperi toate datele, să plăteşti o sumă, să consideri că ai vrea să ai toate datele înapoi şi că suma respectivă nu este atât de importantă. Însă unii s-au convins că nu aceasta este soluţia“.

 

Gaură de milioane de euro la FRF (Gazeta Sporturilor)

În bilanţul contabil al anului 2016, pe care Federaţia l-a depus la Ministerul Finanţelor, fără a fi aprobat de Adunarea Generală, apare că s-au cheltuit cu 5,3 milioane de euro mai mult decât au însemnat veniturile.
Conform bilanțului menționat, FRF a cheltuit anul trecut peste 22 de milioane de euro!
Din cei 3 ani de când Burleanu e la șefia Federației, în doi s-au înregistrat pierderi (2014 și 2016), iar în unul profit (2015).

Revista presei românești - 16 mai 2017