Ultimul sereist aprinde lumina (Gândul)

Ultimul sereist aprinde lumina (Gândul)

Senzaţional: lipseşte un an de înregistrări ale persoanelor care au intrat în arhiva SIPA - cam tot atât timp cât nu au funcţionat nici camerele de securitate în perimetru -, aflăm, totuşi, că diverse persoane (înregistrate sau nu, făcând parte din comisii sau nu) au pătruns în „Zonă”, şi, ce credeţi - ni se pune pata pe un sereist înregistrat, care a făcut parte, potrivit legii, dintr-o echipă care a aprins lumina, pe hol, în 2013. Mă rog, a schimbat becul la SIPA.
Întâi a apărut megalista lui Toader.
Apoi, a „explodat” bomba preşedintei UNJR, Dana Gârbovan, care a cerut precizări imediate, în legătură cu prezenţa unui cadrul SRI în arhiva SIPA, în anul 2013, în mandatul de ministru al Justiţiei, al lui Robert Cazanciuc.
Deci, ne-a căşunat pe Robert Cazanciuc, omul lui Ponta – căci în mandatul său, un sereist a schimbat becul la arhive pentru că aşa zice legea: „Accesul pentru intervenţii tehnice, reparaţii sau activităţi de deservire în locuri în care se lucrează cu informaţii secrete de stat ori în care se păstrează, se prelucrează sau se multiplică astfel de informaţii este permis numai angajaţilor unităţii, care deţin autorizaţii de acces, corespunzător celui mai înalt nivel de secretizare a informaţiilor pe care le-ar putea cunoaşte”, - Hotărârea de Guvern 585 din 2002. Iar omul, sereistul, de, era detaşat la MJ, ca să corespundă cu nivelul de secretizare.
Aşa că, mai bine ne-am păstra gloanţele pentru ce urmează. Ceea ce am văzut astăzi este o listă cu persoane nesecrete, care au avut acces la informaţii secretizate. Urmează să ni se arate alte două rapoarte/liste cu persoane secrete, care au văzut (poate copiat/ridicat/rearhivat/folosit/tradus) respectivele dosare secrete, cu informaţii secrete, despre vieţile secrete ale magistraţilor cu nume încă secrete.

De ce se încinge piaţa imobiliară: românii se înghesuie să ia credite stimulaţi de programul Prima casă (Ziarul Financiar)

Accelerarea preţurilor locuinţelor, perce­pută de BNR ca un factor de ameninţare la stabilitatea financiară, este alimentată de cererea în creştere pentru creditele ipotecare Prima casă, cerere care se vede în evoluţia stocului finan­ţărilor, precum şi la nivelul activităţii încărcate a Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), instituţia care emite garanţiile guvernamentale.
Stocul finanţărilor în lei pentru achiziţia de locuinţe a crescut cu 2,4 miliarde de lei în primele patru luni din acest an şi a ajuns la 31,2 mi­liarde de lei (6,9 mld. euro) la finalul lunii aprilie, potrivit da­telor BNR. În luna martie şi aprilie sto­cul de credite a urcat cu 700 milioane de lei.
Finanţările ipo­te­ca­re cresc de circa un an, susţinute în prin­cipal de programul gu­vernamental Pri­ma casă, care ali­men­tează circa 60% din totalul finan­ţă­ri­lor ipotecare. Prima ca­să a fost în ultimii ani cel mai important pilon pe segmentul creditării ipotecare, îm­prumuturile acor­da­te de bănci prin acest program totalizând după opt ani de la lansarea programului circa 35 miliarde de lei (8 mld. euro). Pentru acest an sunt prevăzute garanţii în va­loare de 2,5 mi­liarde de lei, ceea ce în­seamnă că băncile pot da credite de 5 mi­liarde de lei.
Specialiştii din piaţă spun că acce­lerarea din ultimele două luni ar putea fi şi rezultatul eli­mi­nării impozitului de 3% în cazul tran­zacţiilor imobiliare de sub 100.000 de euro.

Care sunt cele mai căutate facultăţi în 2017 (Adevărul)

Cibernetica, Medicina, Limbile străine şi Geografia sunt şi anul acesta printre Facultăţile cele mai căutate de absolvenţii de liceu. „Adevărul” a realizat lista celor mai atractive facultăţi din România şi criteriile după care acestea îşi aleg bobocii.

Cât are nevoie Diaspora de o zi a ei (România Liberă)

Avem peste patru milioane de români aflați în afara granițelor țării și numărul lor pare să crească permanent. Unii fac parte din comunități care au părăsit țara în diverse contexte istorice, alții au plecat la muncă după decembrie 1989. O zi a românilor de pretutindeni ar putea fi o sărbătoare care să-i unească pe cei ce trăiesc în străinătate.
Începând din anul 2015, conform Legii 299/2017, Ziua Românilor de Pretutindeni se sărbătorește în fiecare an în ultima duminică a lunii mai. Anul acesta, ea pică pe 28 mai. Este marcată în țară prin diverse rememorări istorice și culturale de diferite asociații având ca obiect de activitate păstrarea identității comunităților de români aflați în lume, de asociații ale românilor aflați în diaspora, dar și de proaspăt-înființatul Minister pentru Românii de Pretutindeni.