Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Câtă şcoală are Guvernul Tudose (Adevărul)

Ce averi au noii miniștri din Guvernul Tudose (Jurnalul Național)  - Premierul Mihai Tudose, la al doilea plagiat (România Liberă) - După ce au stors denunțuri și din piatră seacă, Kovesi și subalternii au ajuns să se toarne între ei (Evenimentul Zilei) -  Epopeea de vară a fraudării alegerilor prezidenţiale din 2009. Ce au aflat până acum „anchetatorii” Parlamentului(Gândul) - Topul judeţelor în funcţie de numărul de medici (Ziarul Financiar)

Câtă şcoală are Guvernul Tudose (Adevărul)

În Guvernul Tudose sunt puţini miniştri care au studii solide, iar dintre aceştia şi mai puţini conduc ministere care să aibă vreo legătură cu meseria lor de bază. Pentru a arăta că au totuşi expertiză şi o oarecare prestanţă academică, cei mai mulţi miniştri au apelat la un tertip des întâlnit printre politicieni, indiferent de partid: au urmat cursuri de specializare la Colegiul Naţional de Apărare, la SRI sau au participat la seminarii în străinătate, pe bani. Însă dacă răzuim acest fard, rămân doar diplome obţinute la universităţi private, şi acelea în condiţii neclare. Spre exemplu, ministrul de Interne, Carmen Dan, şi ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, nu şi-au trecut în CV perioada studiilor. Deci nu ştim când s-au apucat de studii, când le-au terminat sau dacă au rămas repetenţi. 
La 28 de ani, pe când era deja „şef birou senatorial“, premierul Mihai Tudose a obţinut diploma de jurist la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, una dintre universităţile private pe la care s-au perindat foarte mulţi politicieni în căutare de o diplomă. La şase ani după terminarea facultăţii, ajuns deja parlamentar, Mihai Tudose urmează un curs postuniversitar de „management şi gestiunea afacerilor” la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi. Şi mai trec alţi cinci ani în care Mihai Tudose ia o pauză de studii. Apoi revine în forţă: într-un interval de doi ani, urmează nu mai puţin de şase cursuri de specializare la SRI, Colegiul de Apărare şi SNSPA, şi obţine două diplome de master. În 2010, devine doctor în „ştiinţe militare şi informaţii”, tot la Academia SRI,  însă teza este suspectă de plagiat, aşa că Mihai Tudose renunţă la titlul de doctor până să primească un verdict final. 

 

Ce averi au noii miniștri din Guvernul Tudose (Jurnalul Național) 

Dintre noii miniștri ai Cabinetului Tudose, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, pare cel mai puțin avut, în vreme ce Ilan Laufer, noul ministru pentru IMM-uri, este cel mai înstărit. Majoritatea noilor miniștri dețin case, bijuterii și apartamente, vicepreierul Marcel Ciolacu fiind posesorul a două bărci.

 

EXCLUSIV. Premierul Mihai Tudose, la al doilea plagiat. A copiat într-o carte scoasă de Academia SRI (România Liberă)

Malpraxis academic pentru 220 din cele 368 de pagini dintr-o carte semnată, în 2009, de actualul premier Mihai Tudose. Volumul, suspect de plagiat pentru peste 60% din pagini, este parte a unui puzzle care devoalează, în fapt, un întreg sistem de relaţii la vârful puterii. Cartea a apărut la Editura Academiei Naţionale de Informaţii din subordinea Serviciului Român de Informaţii. Instituţie de învăţământ superior la care Tudose era, în momentul publicării cărții, doctorand.
Ceilalţi autori ai cărţii sunt Gheorghe Toma şi Ştefan Teodoru, şefi în Academia SRI, dar şi Severin Florian Lungu, fost şef SRI Brăila. Cei patru au copiat până şi dintr-una din cele mai cunoscute cărţi ale secolului trecut, „Şocul viitorului“ de Alvin Toffler. Este ca şi cum ai prelua paragrafe din Biblie şi ai spune că le-ai scris tu. 

 

După ce au stors denunțuri și din piatră seacă, Kovesi și subalternii au ajuns să se toarne între ei (Evenimentul Zilei)

Șefa Direcției Naționale Anticorupție a cerut CSM să aprobe revocarea procurorilor Țuluș și Morar, după ce aceștia au reclamat-o la Inspecția Judiciară pentru îndeplinirea profesiei cu rea credință.
Mihaela Iorga Moraru a instrumentat dosarul Microsoft, însă a trimis în judecată doar primul lot format din Dorin Cocoș, Gheorghe Ștefan, Dumitru Nicolae și Gabi Sandu. Ea nu i-a acuzat, însă, pe denunțătorii Claudiu Florică și Dinu Pescariu, a căror cercetare a început după ce i-a fost luat dosarul.Moraru a semnat rechizitoriile de trimitere în judecată ale lui Adrian Năstase în cazurile Zambaccian și Trofeul Calității. 
Doru Țuluș a instrumentat dosarul Transferurilor, dar și pe cele ale lui Miron Mitrea, Maricel Păcurariu, Cristian Anghel, fost primar în Baia Mare, George Scutaru, Cristian David și  Dan Motreanu. Dosarul prin care i-a trimis în judecată pe foștii deputați Nicolae Păun și Mădălin Voicu și fostul șef al Fiscului, Gelu Ștefan Diaconu, a fost retrimis la DNA de Înalta Curte. 

 

Epopeea de vară a fraudării alegerilor prezidenţiale din 2009. Ce au aflat până acum „anchetatorii” Parlamentului: de la lustra lui Oprea, la şpriţul lui Iordănescu (Gândul)

O lună şi zece zile. Atât le-a luat deputaţilor şi senatorilor din comisia parlamentară special înfiinţată, pentru a ancheta alegerile prezidenţiale din 2009, plecând de la dezvăluirea chermezei din sufrageria generalului Gabriel Oprea, din noaptea alegerilor, la care ar fi participat mai mulţi lideri politici şi ai instituţiilor de forţă din România, pentru a-şi da seama că nu au aflat mai nimic în legătură cu o posibilă "fraudare" a scrutinului şi să decidă prelungirea audierilor pe toată perioada verii, deşi ceilalţi colegi din Cameră şi Senat au intrat oficial în vacanţă până la 1 septembrie. Concluzia generalului Anghel Iordănescu, audiat şi el în calitate de fost senator UNPR care a fost prezent la chermeză, însumează poate cel mai bine ce au reuşit să elucideze „anchetatorii” parlamentari: „În acea seară, nu a fost nimic ilegal", doar au mâncat şi au băut un "şpriţ". Asta după ce Parchetul General a decis, săptămâna trecută, închiderea dosarului penal privind alegerile prezidenţiale din anul 2009, motivând că „nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea că s-ar fi încercat acte/acţiuni". Singurul pretext pentru continuarea şedinţelor ar putea rămâne, însă, decizia CCR potrivit căreia şefii Parchetelor, instanţelor sau ai altor instituţii care nu se află în subordinea Parlamentului sunt obligaţi să se prezinte la audierile comisiilor de anchetă parlamentară „în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului”. Asta în contextul în care şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi a refuzat, de două ori, să se prezinte la comisia de anchetă parlamentară privind alegerile din 2009, motivând că procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitatea de martori în faţa comisiilor parlamentare. Deşi nu au aflat dacă „suspiciunile rezonabile” ale lui Mircea Geoană, privind influenţarea alegerilor din 2009 se adeveresc sau nu, plecând de la dezvăluirea consultantului politic Dan Andronic, parlamentarii "anchetatori" şi-au format, în toate aceste zile, o imagine destul de exactă despre cum arăta sufrageria lui Gabriel Oprea, punctul de central al tuturor întrebărilor, de altfel, din comisie.

 

Topul judeţelor în funcţie de numărul de medici: de la 12.537 în Bucureşti, la numai 310 în Călăraşi (Ziarul Financiar)

România este o ţară extrem de polarizată, atât în business (10 judeţe au 70% din cifra de afaceri totală şi au 80% din angajaţii din România), cât şi în sănătate. Pe baza datelor din 2016, cei mai mulţi medici din România lucrează în Bucureşti, Timiş şi Cluj, zone care concentrează o treime din totalul celor 57.300 de medici, cu excepţia dentiştilor. La polul opus, în Călăraşi, Giurgiu şi Ialomiţa sunt numai 986 de medici, câte 300 în fiecare judeţ. În 2016 numărul de medici din România a crescut cu 1.200. Salariul mediu în sănătate - 2.700 de lei pe lună, peste salariul mediu din economie - 2.300 de lei, este încă redus prin comparaţie cu veniturile pe care le-ar putea obţine medicii români la spitale din alte ţări. PSD a promis că medicii români vor câştiga între 1.000 şi 2.500 de euro pe lună, după patru ani de guvernare.

 
Revista presei românești - 3 iulie 2017