Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cu sau fără Kövesi, DNA trebuie să #reziste (România Liberă)

sergiu.jpg

Ziaristul Silviu Sergiu consideră că șefa DNA, Lura Codruța Kövesi, a început să vadă pericole peste tot, face greșeli adesea și, dacă paranoia sa nu va fi ținută sub control, riscă să distrugă tot ce s-a construit în materie de anticorupție.
Image source: 
românialiberă.ro

Cine sunt „câinii de pază“ trimişi de Dragnea în Guvern (Adevărul) - Procurorul Țuluș a fost pus pe lista neagră de  Kövesi, după ce i-a dat 10 la evaluare (Evenimentul Zilei) - În căutarea a 10% din PIB taxe și contribuții sociale care lipsesc la buget (Ziarul Financiar) - Investitorii americani, proiecte de miliarde de dolari în România (Jurnalul Național)

Cine sunt „câinii de pază“ trimişi de Dragnea în Guvern (Adevărul)

 
Liviu Dragnea a trimis în Guvernul condus de Mihai Tudose mai mulţi oameni care de-a lungul timpului au trecut testul fidelităţii şi care vor supraveghea respectarea punerii în aplicare a  programului de guvernare, dar mai ales vor urmări ca demnitarii din Executiv să nu iasă din cuvântul şefului din Şoseaua Kiseleff.
Şeful PSD a blindat Guvernul Tudose cu oamenii săi fideli, această tendinţă fiind vizibilă încă de la primul cerc al puterii, adică nivelul vicepremierilor.Sevil Shhaideh a fost din nou numită vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale, ea fiind responsabilă cu redirecţionarea banilor de la centru către primarii din teritoriu. 
O funcţie special creată în noul guvern este cea de vicepremier fără portofoliu, rezervată fostului lider al deputaţilor PSD, Marcel Ciolacu. El va va fi şeful comitetului care pregăteşte legislaţia privind taxerea firmelor petroliere, al comitetului care pregăteşte manifestările dedicate centenarului Unirii şi cel care se va ocupa de dialogul interministerial pe tema relansării industriei de apărare. 
 
 

Procurorul Țuluș a fost pus pe lista neagră de  Kövesi, după ce i-a dat 10 la evaluare (Evenimentul Zilei)

 
Unul dintre cei mai vechi anchetatori ai DNA este suspectat că a efectuat o înregistrare audio, în care Laura Codruța Kovesi vorbește la o ședință despre „decaparea” fostului premier al României, Sorin Grindeanu. Doru Țuluș a declarat, pentru Evenimentul zilei, că „nu știu ce e în capul unora” și că speră la o decizie dreaptă din partea CSM.
 
 

Cu sau fără Kövesi, DNA trebuie să #reziste (România Liberă)

 
DNA trece, în momentul de față, prin cea mai grea perioadă din 2005 încoace. Atunci a început transformarea instituției dintr-un parchet fără dinți în fața gulerelor albe din politica înaltă într-o veritabilă armă anticorupție. Practic, timp de 12 ani, zidurile acestei veritabile fortificații au fost asediate din exterior de cohorte de politicieni pârâți sau mercenari fără scrupule, care sperau să-i dărâme „zidurile“ și să-i ia pe procurori ostatici. Din fericire, zidurile au rezistat, spre disperarea dușmanilor.
Din cei 12 ani, o bună bucată de vreme cetatea DNA a fost condusă de Laura Codruța Kövesi, care  a început să sufere de sindromul cetății asediate.  Șefa DNA a început să vadă pericole peste tot, face greșeli adesea și, dacă paranoia sa nu va fi ținută sub control, riscă să distrugă tot ce s-a construit în materie de anticorupție.
O înregistrare controversată cu L.C. Kövesi, scursă către presă, a dinamitat DNA din interior... Kövesi a început să “măcelărească“ procurori. Și-a chemat subordonații să-i tortureze cu detectorul de minciuni, pentru a afla cine a trădat.
Mulți au refuzat. Pe bună dreptate. Testul poligraf i-ar fi transformat în prezumtivi infractori, le-ar fi știrbit din autoritatea cu care anchetează corupți. Au refuzat și pentru că testul poligraf nu este o probă în instanță, dar nici nu le era foarte clar de ce sunt tratați ca niște infractori.
Trei dintre figurile cu greutate din DNA au luat atitudine împotriva lui Kövesi. Procurorii Doru Ţuluş, Mihaela Moraru Iorga şi Dumitru Marin, de la Secția a II-a, cea mai performantă din DNA, au sesizat CSM în legătură cu modul în care decurge ancheta comandată de Kövesi. Aceasta a reacționat într-o manieră lipsită de luciditate: a cerut CSM revocarea lor din funcție. Din nou un joc de putere...
Pentru Kövesi, anticorupția nu mai este o chestiune depersonalizată, oarbă, ci un război în care adversarii sunt cunoscuți.
Problema este că aceste lucruri pot demola o instituție care a performat de-a lungul timpului. Or, acest lucru este inacceptabil. 
 
 

În căutarea a 10% din PIB taxe și contribuții sociale care lipsesc la buget (Ziarul Financiar)

 
Propunerea de a impozita cifra de afaceri a companiilor în loc de profit a răscolit mediul de business din România cum poate nicio altă propunere de măsură fiscală nu a făcut-o până acum.
Pare disperată, fiind pusă în contextul promisiunilor de creştere a salariilor publice şi de scăderi de TVA deja decise. Consultaţii din Big 4 şi majoritatea oamenilor de afaceri s-au declarat împotriva ideii, dar există şi voci răzleţe pro.
Propunerea de a impozita venitul în loc de câştig este bulversantă pentru că merge la rădăcina raţiunii de a impozita, pune în discuţie chiar ideea de impunere, filosofia taxării.
Adevărata sursă a lipsei de bani la bugetul României nu  vine de la impozitul pe profit și nici de la TVA, scrie redactorul șef ZF Sorin Pâslaru. Diferenţa vine de la încasările din impozitul pe venit, adică impozitul plătit de persoanele fizice pe salarii, dividende, chirii sau alte venituri.
Astfel, România strânge doar 3,5% din PIB impozit pe venit, pe când Germania 8,9% din PIB. Automat, şi contribuţiile sociale plătite de salariaţi, calculate la salariul brut, care include impozitul, sunt mai mici în România. 
Însă de ce sunt atât de mici încasările din impozitul pe venit şi CAS plătite de persoanele fizice?
Din trei motive. Primul, din cauza evaziunii. Al doilea motiv este nivelul redus al impozitului pe venit, de doar 16%. Al treilea motiv este faptul că pur şi simplu salariile sunt mici în România...
Nava bugetului nu poate să înainteze dacă ia apă în toate compartimentele, şi la pupa, şi la prova. Ce vedem acum este o căutare a echilibrului. Soluţiile se vor da, chiar dacă nu vor fi pe placul tuturor. 
 
 

Investitorii americani, proiecte de miliarde de dolari în România (Jurnalul Național)

 
4 iulie, Ziua Independenţei Statelor Unite ale Americii, coincide în acest an cu aniversarea a două decenii de parteneriat strategic între cea mai puternică ţară din lume şi România. Cele două state împărtăşesc cel mai favorabil context politic din istoria relaţiilor lor diplomatice, iar acest lucru trebuie fructificat şi din punct de vedere economic. Investiţiile făcute până acum în România de cele mai mari companii americane sunt de notorietate, iar în prezent se derulează noi proiecte impresionante, de miliarde de dolari. Cu toate acestea, SUA se află abia pe locul 14 ca valoare a investițiilor făcute în România.
 
Revista presei românești - 4 iulie 2017