Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce fel de ţară ne pregăteşte Liviu Dragnea. Primele tendinţe (Adevărul)

rezist.jpg

Președintele PSD Liviu Dragnea
Sursa imaginii: 
captura tv

Dragnea, premier abia din 2023 (Jurnalul Național) - Povestea Cenușăresei din Vaslui și a judecătorului care spune că poți să îți bați copiii (Evenimentul Zilei) - România câştigă supremaţia în topul celor mai profitabile sisteme bancare din Europa (Ziarul Financiar)

 

Dragnea, premier abia din 2023 (Jurnalul Național)

 
Modificarea legislației care interzice accesul condamnaților penal în Guvern nu-l ajută acum pe șeful PSD, dar îi dă speranță pentru viitor. Proiectul Codului Administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltării pe vremea lui Vasile Dîncu prevede abrogarea legii 90/2001, situație în care o persoană condamnată penal ar putea deveni premier, ministru sau secretar de stat doar dacă a intervenit reabilitarea.
 

Ce fel de ţară ne pregăteşte Liviu Dragnea. Primele tendinţe (Adevărul)

 
Luaţi cu treburile, omitem să observăm că de vreo jumătate de an, tiptil-tiptil şi prin iniţiative aparent disparate, dar care curg în acelaşi sens, se schimbă din temelii fundamentele pe care se sprijinea până acum această ţară, scrie în editorialul ziarului redactorul șef adjunct Liviu Avram.
O primă observaţie este aceea că PSD pare să fi renunţat pe termen lung la ideea de a câştiga preşedinţia ţării. Decizia, dacă ea există, e una corectă. Practic, ultima dată când PSD a câştigat pe bune prezidenţialele a fost în 1992, adică acum 25 de ani...
Şi ce poţi face cu o funcţie de putere faţă de care ai doar speranţe iluzorii să o ocupi? Poţi să o faci total neinteresantă, lucru care se întâmplă deja. Noul Parlament a adoptat sau urmează să adopte o serie de modificări legislative menite să-l depriveze pe preşedinte de toate atribuţiile care nu îi sunt atribuite explicit prin Constituţie...
Modificări mai subtile, dar mult mai dramatice vizează relaţia dintre aleşi şi alegători. Aici se lucrează simultan pe mai multe paliere, dar tendinţele sunt deja vizibile...
Cetăţeanului îi rămân tot mai puţine instrumente de a schimba ceva atunci când simte nevoia schimbării. Ultima instanţă la care acesta mai putea apela, Curtea Constituţională, pare să-şi fi abandonat acest rol. Spre exemplu, de vreun an şi mai bine, în toate deciziile care vizează infracţiuni de corupţie sau de serviciu, CCR arată o grijă deosebită grijă exclusiv faţă de drepturile făptaşilor şi niciodată faţă de drepturile victimelor. Or asta este deja, în sine, o altă tendinţă, dar care merge în acelaşi sens...
De ce l-am indicat pe Liviu Dragnea ca părinte politic al acestui plan? Păi să vedem ce avem: bugetar de-o viaţă, condamnat pentru fraudă electorală, judecat pentru fraudarea banului public, posesor al unei averi depăşite ca magnitudine doar de legendele privind modul în care a acumulat-o, omul care şi-a ras propriul Guvern doar întorcând degetul mare în jos, ca împăraţii romani pe vremuri. Ce lipseşte din biografia domnului Dragnea ca să nu fie principalul suspect?
 

Povestea Cenușăresei din Vaslui și a judecătorului care spune că poți să îți bați copiii (Evenimentul Zilei)

 
Realitatea din România naște uneori niște povești pe care pur și simplu nu știi de unde să le apuci. În povestea de astăzi nu știu ce e mai groaznic. Faptul că o fetiță de doar 10 ani este bătută de tată și de mama vitregă, faptul că ea alege apoi să se întoarcă acasă, iertând, sau că un judecător explică doct, în motivarea sentinței prin care tatăl este achitat pentru rele tratamente aplicate minorului că violențele asupra unui copil sunt uneori justificate!
Într-o sentință a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă și folosită de avocați ca jurisprudență, se spune: „Aplicarea unei corecții izolate, întâmplătoare, determinată de o greșeală a minorului și care nu-i pune în primejdie gravă dezvoltarea fi zică, intelectuală sau morală, nu constituie infracțiune” .
 

România câştigă supremaţia în topul celor mai profitabile sisteme bancare din Europa (Ziarul Financiar)

 
Rentabilitatea capitalurilor în sistemul bancar local a ajuns la 15,6% în T1 din 2017. În Finlanda, Belgia sau Danemarca rentabilitatea este la 12-13%. 
Sistemul bancar românesc se situa pe locul doi în topul european al profitabilităţii la finalul anului trecut, după cel maghiar.
Din 2008 încoace sectorul bancar a experimentat patru ani cu pierderi şi toţi atâţia cu profit. Pierderile din anii 2010, 2011, 2012 şi 2014 au totalizat 8 miliarde de lei, în timp ce profiturile din 2009, 2013, 2015 şi 2016 au cumulat aproape 10 miliarde de lei.
 
Revista presei românești - 13 iulie 2017