Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România în zona euro, când va fi gata autostrada Piteşti-Sibiu! (Adevărul)

ion-m-ionita.jpg

Ziaristul Ion M.Ioniță
Image source: 
adevarul.ro

Aproape 210.000 de români au plecat anul trecut în străinătate. Cei mai mulţi sunt tineri aflaţi la început de carieră (Ziarul Financiar) - Viața fără obligatoriul card de sănătate (Cotidianul) -  „Monstre”, „locație”, „lecturează”. Sau despre cum siluiesc românii limba maternă (Evenimentul Zilei)

România în zona euro, când va fi gata autostrada Piteşti-Sibiu! (Adevărul)

„Aderarea la zona euro ar fi rămas în adormire şi nu ar fi scos-o nimeni de acolo, dacă nu-şi aducea aminte ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, care le-a spus ziariştilor polonezi, că în 2022 ţara noastră va folosi moneda unică europeană.
Intrarea în zona euro este o ţintă pe care România şi-a asumat-o prin tratatul de aderare. Termenele au fost tot amânate, de la 2012 la 2019 şi acum pentru 2022. 
Cam asta se întâmplă cu toate marile obiective ale României”, scrie Ion M. Ioniță. „Să ne gândim la starea gravă de înapoiere a infrastructurii. De pildă, autostrada Piteşti-Sibiu. Esenţial din punct de vedere economic, dar şi ca simbol al României unite, proiectul a fost blocat şi aruncat la coşul de gunoi al Ministerului Transporturilor. Când se mai revoltă sindicaliştii de la Dacia şi când se aude că uzina de la Mioveni se reorientează spre Tanger, din cauza lipsei autostrăzii, atunci se scot hârtiile din coşul de gunoi, se netezesc foile cu palma şi se anunţă bombastic termene. Acum ne aflăm tot în faza 2022. E doar o altă gogoaşă. Nu se face nimic, în afară de declaraţii la televizor. 
Acum, lucrurile se precipită. În această toamnă, se vor cristaliza opţiunile pentru refondarea Uniunii Europene...Pentru România este esenţial să se regăsească între „refondatorii” Uniunii Europene. Dar pentru a fi acolo, e nevoie de predictibilitate politică şi economică şi de aderarea la zona euro într-un orizont de timp cât mai scurt. Motive de amânare se găsesc şi se vor găsi. Că nu e convergenţă, că regiunile României sunt inegal dezvoltate şi altele de felul ăsta. Este o realitate, dar ne ocupăm vreodată de aceste chestiuni vitale? Facem infrastructură, autostrăzi şi căi ferate pentru a conecta regiunile României şi a aduce creştere economică acolo unde nu este? Creăm locuri de muncă? Facem investiţii publice? Aducem în ţară bani europeni? Nu!”... Integral pe site-ul ziarului Adevărul.

 

Aproape 210.000 de români au plecat anul trecut în străinătate. Cei mai mulţi sunt tineri aflaţi la început de carieră (Ziarul Financiar)

Aproape 210.000 de ro­­mâni au plecat în stră­i­­nă­tate anul tre­cut, nu­mărul aces­tora fiind în uşoară creştere (cu circa 15.000 de persoane) prin com­paraţie cu anul 2015, arată datele Insti­tu­tului Naţional de Statistică. Numărul e­mi­­­granţilor de anul trecut este la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace. Ast­fel, numărul de emigranţi români nu sca­de, în ciuda faptului că salariile an­ga­ja­­ţilor români au crescut semni­fi­cativ în ul­ti­­mii ani, iar creşterea economică de a­nul trecut a plasat România pe primul loc în UE. Cum se explică acest pa­ra­dox?
Există două motive principale pentru care migraţia creşte: pe de-o parte, s-au multiplicat posi­bilităţile de plecare ale oamenilor, au din ce în ce mai multe rude şi cu­noş­tinţe care îi pot ajuta să plece în străi­nătate, iar pe de altă parte oamenii nu au încredere în modul în care funcţio­nea­ză sistemul, nu mai cred în pro­misiuni“, a explicat Dumitru Sandu, pro­fesor uni­ver­sitar la Facultatea de Socio­logie şi Asis­tenţă Socială din cadrul Uni­ver­sităţii din Bucureşti. În plus, „Românii nu mai vor doar locuri de muncă, ci vor locuri de muncă bine plătite“. 

 

Viața fără obligatoriul card de sănătate (Cotidianul)

Maria Pricop trăiește în București şi este de loc din Avrig. Nu a primit card de sănătate, iar la începutul anului trecut a mers să-l ceară la Casa de Asigurări din județul Sibiu. După câteva luni a aflat că nu trebuia să depună cerere. Cardul se emite din oficiu, precum spune legea, și se trimite prin poștă, la domiciliu. Numai că de la teorie până la practică, în România, este cale lungă. Nici după ce a făcut demersuri la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, femeia nu a intrat în posesia cardului de sănătate. „Mă confrunt cu mai multe probleme, inclusiv la farmacie. Apelez la soț, copii, prieteni. La ei și la cardurile lor. Mi se pare o situație absolut anormală“, spune femeia.
În judeţul Iaşi sunt peste 30.000 de asiguraţi fără card de sănătate. 
Reprezentanții CNAS spun că se tipăresc în continuare carduri de sănătate, chiar dacă apar întârzieri până ca acestea să ajungă la oameni. 
În jur de 630 de mii de persoane asigurate apar în sistem fără card emis, potrivit datelor de la CNAS. 

 

„Monstre”, „locație”, „lecturează”. Sau despre cum siluiesc românii limba maternă (Evenimentul Zilei)

Mâine, 31 august, serbăm Ziua Limbii Române. Dar mai știm să vorbim și să scriem corect în limba română? Bianca Burța-Cernat, critic literar și cercetător la Institutul „George Călinescu” al Academiei Române, a realizat, pentru evz, o analiză tăioasă a situației la zi. „De cele mai multe ori sărăcia vocabularului și incorectitudinea gramaticală trădează sărăcia gândirii și insuficienta sau falsitatea argumentelor”  spune cercetătoarea.

Revista presei românești din 30 august 2017