Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


„Revoluţia fiscală“. Şapte scenarii pentru noile salarii (Adevărul)

Ce furtună se anunţă pentru România? (Ziarul Financiar) - Românii ar putea rămâne fără asistență medicală primară (România liberă) - Relația partidelor cu Casa Regală, de la nedreptăți flagrante la ipocrizie (Jurnalul Național)

„Revoluţia fiscală“. Şapte scenarii pentru noile salarii (Adevărul)

„Revoluţia fiscală” a Guvernului îi va determina pe angajatori să modifice salariile românilor, de la 1 ianuarie 2018, odată cu transferul contribuţiilor. Există şapte scenarii pentru actualizarea lefurilor.
„Cei mai mulţi dintre angajatori oscilează în prezent între decizia de a mări salariul de bază începând cu ianuarie 2018 şi acordarea de prime brute, de tichete de vacanţă şi/sau majorarea parţială a salariilor brute”, susţine Victor Dragomirescu, directorul general al Romanian Software, , companie care a identificat scenariile pe care angajatorii le pot aplica și care sunt detaliate în articol.
Angajatorii pot realiza automat calcule şi comparaţii pentru aducerea salariilor la zi de la 1 ianuarie 2018 prin aplicaţia Convertor Salarii, lansată de Romanian Software, disponibilă la adresa http://www.calculatorvenituri.ro/convertorsalarii/.

 

Ce furtună se anunţă pentru România? (Ziarul Financiar)

Bursa de Valori de la Bucureşti a scăzut de la începutul lunii decembrie şi până pe 12 decembrie cu aproape 3%, cea mai slabă dinamică după cea din 2014 încoace, şi este probabil să închidă ultima lună din 2017 pe minus în condiţiile în care analiştii se aşteaptă la semne de slăbiciune în piaţă pe final de an. Spre comparaţie cea mai slabă ultimă lună din an de la bursa românească postaderare la Uniunea Europeană a fost cea din 2009, de minus 3%.
Corecţiile la bursa românească sunt accentuate de percepţia unor riscuri în creştere, alimentate inclusiv de politica fiscală expansionistă, modificarea Codului fiscal, inflaţia peste aşteptări şi creşterea cursului de schimb, la care se mai adaugă un factor.
Raiffeisen Bank va elimina anul viitor din portofoliul său serviciile de tranzactionare cu acţiuni, titluri de stat şi alte instrumente financiare intermediate pe piaţa bursieră, în numele şi pentru clienţii săi, în condiţiile în care cererea pentru astfel de produse este modestă, iar costurile sunt în creştere în urma noilor reglementări europene în domeniu, a transmis banca.

 

Românii ar putea rămâne fără asistență medicală primară. 1 ianuarie 2018, data ultimatumului medicilor de familie (România liberă)

Sistemul medical riscă să se blocheze începând de anul viitor, după ce medicii de familie au anunțat că nu vor semna acte adiționale la contractul cadru cu Casa de Asigurări dacă revendicările lor nu vor fi soluționate. Doctorii cer un buget mai mare pentru medicina primară, dar și debirocratizarea cabinetelor de medicină de familie.
Reprezentanții medicilor de familie au solicitat în această săptămână o întâlnire cu premierul Mihai Tudose și speră ca ea să aibă loc, după ce au discutat pe această temă cu consilierul guvernamental Florian Popa.
În 2018, Ministerul Sănătății va primi 8,76 miliarde RON, un plus de 4,6% față de acest an, după ce bugetul instituției a fost avizat favorabil, marți, de comisiile parlamentare de specialitate reunite. Potrivit proiectului de buget, pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33,76 miliarde RON, cu 4,5 miliarde mai mult față de anul 2017.

 

Relația partidelor cu Casa Regală, de la nedreptăți flagrante la ipocrizie (Jurnalul Național)

Imediat după Revoluție, ca orice partid de stânga, Frontul Salvării Naționale a fost virulent antimonarhic în timp ce refondatele partide istorice, PNL și PNTCD, s-au declarat susținătoare ale monarhiei, cu atât mai mult cu cat liderii lor, Radu Câmpeanu și Corneliu Coposu, prinseseră în tinerețea lor ultimele zile ale României monarhice.
Dacă în 1990 Ion Iliescu ordona poliției sa îl expulzeze pe rege, în 2001 îi trimitea o scrisoare care începea cu apelativul „Sire” și prin care îl invita să participe la deschiderea unei galerii de artă. La scurtă vreme, Casei Regale au început să îi fie restituite o serie de proprietăți. Chiar și după intrarea în opoziție în 2004, PSD. a menținut relațiile amicale cu Casa Regală.
La dreapta eșicherului politic, evoluțiile au fost la fel de surprinzătoare. În 1992, Radu Cîmpeanu i-a cerut regelui să candideze la alegerile prezidențiale, dar acesta a refuzat, iar demersul li s-a părut deplasat mai tuturor monarhiștilor. Pe măsură ce liderii partidelor istorice s-au stins, noua generație de liberali și țărăniștii au arătat mai puțin entuziasm față de revenirea la monarhie. Tărăniștii au revenit la tema monarhiei doar după ce electoratul i-a aruncat, în 2000, în afara Parlamentului.
În timpul președinției lui Traian Băsescu, relația cu Casa Regală a devenit chiar încordată. Băsescu i-a avut printre apropiații săi pe „prințul” Paul, descendent al lui Carol al II-lea dintr-o relație ilegitimă. 
JN scrie astăzi și despre atacul dur al lui Traian Băsescu la adresa fostului suveran numind abdicarea Regelui Mihai „un mare act de trădare a interesului național al României”. Ziarul nu uită nici de momentul octombrie 2011, când Regele Mihai s-a adresat Parlamentului. Președintele de atunci al Camerei Deputaților, Roberta Anastase, a lipsit de la ședință sub un pretext oarecare. De asemenea, banca ministerială din plen, în care ar fi trebui să se afle premierul Emil Boc și miniștrii, a fost goală.

Revista presei românești - 13 decembrie 2017
1467